Cât de mare mai e pericolul Covid-19 în România

O privire superficială asupra numărului de cazuri de Covid-19 care se înregistrează zilnic în România ar putea să inducă în eroare: cifrele par aproape similare cu cele din perioada stării de urgență și a așa-zisului vârf al pandemiei, când românii erau supuși unor restricții sociale majore, doar că acum acele restricții au fost eliminate aproape total. Două-trei sute de cazuri noi de Covid-19 pe zi aveam și atunci, dar și acum, când dată fiind „relaxarea”, ne puteam aștepta la un val mult mai rău.

La o privire mai atentă, lucrurile nu stau însă așa îmbucurător, explică specialiștii, care arată și de ce autoritățile au în ultimele zile mesaje „alarmiste”: trendul infecțiilor cu noul coronavirus în România este în creștere, într-o perioadă în care în alte țări este în scădere. România a ajuns să ocupe locul trei în Europa la numărul de cazuri noi de Covid-19, la suta de mii de locuitori.

„În România, în momentul acesta, tendința este una crescătoare”, explică Vlad Mixich, expert în politici de sănătate, pentru Europa Liberă. El pune lucrurile în context european și arată că cel mai important indicator acum, pentru a evalua tendința unei țări în pandemia de Covid-19, este indicatorul de incidență cumulativă la 14 zile, adică numărul mediu de cazuri înregistrate la două săptămâni.

„Pe acest indicator, există țări europene unde el este pe scădere, inclusiv Marea Britanie, Spania, Italia, țările care au avut foarte multe cazuri. Sunt țări unde indicatorul stagnează, epidemia e într-o perioadă de platou și cel mai bun exemplu e Germania, cu mențiunea că focarul recent i-a adus foarte aproape de a intra și ei pe creștere. Și sunt țările din Europa la care acest indicator era pe scădere, dar a reintrat pe creștere. În Portugalia și România, creșterea este mai mică. La altele, cum e Bulgaria sau Grecia, Croația, Slovenia, tendința de creștere e mai alertă. Este paradoxal la Europa de Est că a ieșit mult mai bine din pandemie în perioada februarie-mai, iar acum majoritatea țărilor de aici sunt pe o tendință crescătoare”, spune Vlad Mixich.

Și cifrele la săptămână sunt elocvente. Dacă la finalul lunii mai și începutul lunii iunie trendul era de scădere – 1.275 de cazuri între 15-22 mai, 1.270 de cazuri între 22-29 mai, 1.121 de cazuri între 29 mai-5 iunie – în ultimele două săptămâni trendul s-a inversat: 1.301 cazuri între 5-12 iunie și 1.996 de cazuri în 12-19 iunie.

Cât de tare sună alarma de Covid-19?

Cât de alarmați ar trebui, deci, să fim? Doctorul epidemiolog Adrian Marinescu, de la Institutul de Boli Infecțioase „Matei Balș”, crede că extremele nu fac bine.

„Cea mai bună e calea de mijloc, adică nici să intrăm în panică, dar nici să ne gândim că lucrurile au trecut. Este într-adevăr o creștere mai mare decât ne-am fi așteptat, dar această creștere vine pe niște etape de relaxare mai mult decât clare, pe un număr de teste mai mare în mod constant – avem peste 11.000 de teste cam în fiecare zi”, spune Adrian Marinescu, pentru Europa Liberă.

Adrian Marinescu explică pentru Europa Liberă că sunt trei lucruri care ar trebui să ne îngrijoreze în acest moment:

• trendul ascendent al cazurilor. „Există un ciclu natural al virusului și era logic să fie o scădere. Măsurile de relaxare au încetinit această scădere, dar logic era să fie o scădere”.
• ruperea României de trendul epidemiei din restul Europei. „Situația din Europa e total diferită. Noi am ajuns în punctul de a fi pe locul trei din coadă, la îmbolnăviri”.
• lipsa respectării măsurilor de protecție. „Factorul decisiv este cum se respectă măsurile. Dacă mesajul este că nu avem o problemă și asta e, au crescut cazurile, se va înțelege că se poate și așa. E clar că dacă nu se respectă măsurile, cazurile pot crește foarte mult. Nu poți să faci orice, iar cazurile să scadă”.

Doctorul Marinescu estimează că luna iulie „ar trebui să fie o variantă de tranzit, un platou cu dinți de fierăstrău, când mai sus, când mai jos”, dar că din luna august cazurile ar trebui să reintre pe o curbă descendentă.

Creșterea numărului de cazuri pe care o vedem acum este efectul măsurilor de relaxare intrate în vigoare la 1 iunie, consideră doctorul Marinescu: „Efectele după fiecare etapă de relaxare se văd după ceva timp, deci ce a fost de la 1 iunie, când au început să vină adevăratele relaxări – oamenii se puteau deplasa dintr-o localitate în alta sau deschiderea teraselor”.

Experții avertizează că în unele țări, precum Bulgaria, unde numărul cazurilor a intrat din nou pe un trend ascendent constant, au fost reintroduse restricții din timpul perioadei de vârf de pandemie.