Linkuri accesibilitate

CCR a decis în unanimitate că impozitarea pensiilor speciale e neconstituțională


Valer Dorneanu, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan, membri CCR
Valer Dorneanu, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan, membri CCR

Curtea Constituțională a decis cu unanimitate de voturi că proiectul de lege care prevedea impozitarea cu 85% a pensiilor speciale peste 7.000 de lei și cu 10% a celor între 2000 și 7000 de lei este neconstituțională.

Obiecția de neconstituționalitate, formulată de Avocatul Poporului și Curtea Supremă, a fost admisă în totalitate, iar legea a fost declarată neconstituțională în ansamblul ei.

Judecător raportor în acest caz a fost fostul șef al Secției Speciale de anchetare a magistraților, Gheorghe Stan. Decizia a fost luată după mai multe amânări repetate date de Curtea Constituțională care a fost sesizată pe lege acum aproape 6 luni.

Șase dintre actualii judecători ai Curții Constituționale beneficiază de pensie specială, fie pentru activitatea în magistratură, fie pentru că au fost parlamentari.

  • Cea mai mică este „pensia de serviciu” anuală de 100.000 de lei a judecătorului Varga Atilla, fost deputat UDMR.
  • Președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu, are două pensii speciale, potrivit declarației de avere depuse în iunie 2019. O pensie de de fost Avocat al Poporului și una de fost parlamentar. Astfel, Dorneanu a încasat în anul fiscal 2018, de la Casa de pensii Sector 3, suma de 322.220 lei (echivalentul a 26.850 lei pe lună) si respectiv 74 424 lei (6.200 lei pe lună).
  • Marian Enache, care a fost deputat și ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Moldova, primește trei pensii. El a scris în declaratia de avere din iunie 2019, în dreptul secțiunii venituri din pensii , mai multe sume primite de la Casa de Pensii a Municipiului București, totalizând circa 389.190 de lei si 23.412 lei de la Casa de asigurări a avocaților București.
  • Judecătorul constituțional Livia-Doina Stanciu, fosta șefă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a primit 454.716 de lei în total din pensii în anul fiscal 2018, potrivit declarației sale de avere din iunie 2019, ultima disponibilă pe site-ul CCR.
  • Judecătorul Daniel Morar a încasat de la CCR 290.000 de lei în anul fiscal 2018. Din pensii, Daniel Morar, fost șef al DNA, a obținut în 2018 suma de 350.885 de lei.
  • Mona-Maria Pivniceru are în calitate de judecător constituțional un salariu de 264.000 lei, sumă primită în anul fiscal 2018, potrivit declarației de avere din iunie 2019. La care se adaugă o pensie de 384.650 lei, aferentă anului fiscal 2018.

Proiectul de lege a primit votul final la mijlocul lunii iunie, dar a fost atacat la Curtea Constituțională de Avocatul Poporului și de Înalta Curte. Curtea Constituțională a amânat în repetate rânduri, timp de aproape șase luni, o decizie privind constituționalitatea proiectului de lege.

Partidele parlamentare au ajuns în iunie la un consens pentru impozitarea pensiilor speciale cu 10% pentru cei care obțin între 2001 și 7000 de lei și cu 85% pentru cei care au peste 7.001 lei.

Legea prevede impozitarea tuturor pensiilor, fiind incluși și magistrații, polițiștii, militarii, diplomații etc.

Impozitul se aplică doar pentru suma care depășește plafonul de 2.000 de lei și pe cel de 7.000 de lei și doar pentru bucata care nu reprezintă pensia bazată pe contributivitate.

Pensiile speciale nu sunt calculate pe bază de contributivitate, la fel ca restul pensiilor, ci reprezintă un procent din salariul pe activitatea din ultima perioadă.

La un salariu egal și o contribuție egală, cei care beneficiază de pensii speciale au pensii mai mari comparativ cu cei care primesc pensii obișnuite.

Pentru plata pensiilor speciale sunt necesare sume suplimentare de la bugetul de stat, pe lângă sumele din bugetul asigurărilor sociale. USR a arătat că, în plină pandemie, România a plătit 3 miliarde de lei pentru pensiile speciale.

Într-o declarație acordată Europei libere, ​Renate Weber a explicat care sunt motivele pentru care a atacat legea la Curtea Constituțională. Ea spune că legea de impozitare a pensiilor speciale, așa cum a fost adoptată de parlament, încalcă două articole din Constituție: articolul 16, privind nerespectarea principiului unei juste aplicări a sarcinii fiscale și articolul 56 din legea fundamentală, în baza căruia Avocatul Poporului a identificat o discriminare prin dubla impozitare a pensiilor de serviciu.

Judecătorii Curții Supreme au atacat la Curtea Constituțională legea adoptată miercuri de parlament legea privind impozitarea pensiilor speciale, pe motiv că este discriminatorie și contravine principiului egalității.

Judecătorii ICCJ arată în hotărârea de sesizare a CCR, cu privire la impozitarea progresivă a pensiilor speciale, cu până la 85%, că se încalcă principiul „așezării juste și echitabile a sarcinii fiscale”. De asemenea, reclamă încălcări ale unor decizii precedente luate de CCR în acest domeniu.

Un demers similar, făcut Avocatul Poporului și Curtea Supremă, a dus la decizia CCR din 6 mai, când s-a constatat că legea de abrogare a pensiilor speciale este neconstituţională, în ansamblul său, încălcând inclusiv decizii adoptate anterior de CCR.

Numărul de beneficiari de pensii de serviciu era, la finalul anului 2019, de 9.359 persoane, în creştere cu 1,9% (plus 175 de persoane) faţă de perioada similară din 2018, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Pentru procurori și judecători erau în plată 3.878 de pensii de serviciu. Pensia medie pentru această categorie este de 18.716 lei. De asemenea, pentru personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor erau în plată 1.800 de pensii. Pensia medie pentru această categorie este de 4.439 lei.

XS
SM
MD
LG