Linkuri accesibilitate

Curtea Supremă a atacat la CCR legea de impozitare a pensiilor speciale: Este discriminatorie și contravine principiului egalității


Președintele Curții Supreme, judecătorul Alina Corina Corbu

Judecătorii Curții Supreme au atacat la Curtea Constituțională legea adoptată miercuri de parlament legea privind impozitarea pensiilor speciale, pe motiv că este discriminatorie și contravine principiului egalității.

Curtea supremă reproșează legii adoptate de parlament în urmă cu o zi că, ​sub aspect extrinsec, modifică dispozițiile unei legi organice, privind statutul judecătorilor și procurorilor, că nesocotește decizii succesive ale Curții Constituționale în acest domeniu și că a încălcat normele constituționale la sesizarea camerelor parlamentului, legea în cauză fiind supusă dezbaterii și adoptării Senatului, ca primă Cameră sesizată, iar Camera Deputaților a fost Cameră decizională, contrar normelor constituționale invocate, care stabilesc o altă procedură în privința reglementărilor referitoare la statutul judecătorilor și al procurorilor și, nu în ultimul rând, că legea a fost adoptată fără avizul CSM.

Sub aspect intrinsec, Curtea Supremă reproșează legii de impozitare a pensiilor speciale că încalcă ​principiului statului de drept referitor la principiul impunerii fiscale juste și echitabile și pe cel al egalității statuat atât în Constituție cât și în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Curtea Spune că instituirea taxei contravine principiului independenței judecătorilor, consacrat de Constituție, că această taxă are un caracter nejustificat prin raportare la dispoziţiile constituționale și că încalcă principiul proporționalității și supremației legii. De asemenea, spun judecătorii Curții Supreme, instituirea taxei suplimentare este de natură să încalce și dispoziţiile art. 44 din Constituție, precum și pe cele ale art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO. ​

Judecătorii ICCJ arată în hotărârea de sesizare a CCR, cu privire la impozitarea progresivă a pensiilor speciale, cu până la 85%, că se încalcă principiul „așezării juste și echitabile a sarcinii fiscale”.

„Noul sistem de impunere instituit sub denumirea de <taxă> poate fi calificat ca un nou impozit pe venit stabilit numai cu privire la anumite categorii de venituri. În circumstanțele expuse, considerăm că regimul de impunere reglementat de dispozițiile criticate reprezintă o măsură de politică fiscală ce contravine principiului egalității/nediscriminării și principiului așezării juste și echitabile a sarcinii fiscale. O asemenea opțiune nu își poate găsi o justificare rezonabilă nici chiar în conjunctura economică globală care fundamentează promovarea reglementării în discuție”, se arată în hotărâre.

Judecătorii susțin că astfel pensiile vor fi supuse unei duble impuneri.

„Rezultă, astfel, că pensiile vizate de lege sunt supuse unei duble impuneri, contrar principiului nediscriminării și principiului așezării juste și echitabile a sarcinii fiscale. Această <taxă>, pe lângă faptul că este discriminatorie și reprezintă de fapt un impozit pe venit deghizat, se calculează practic asupra venitului net din pensii, după deducerea din pensia brută a impozitului pe venit, ceea ce duce practic, de la un anumit nivel, la un procent de fiscalizare calculat la pensia brută de 95%. În aceste condiții, prin cuantumul ridicat, măsura instituirii taxei reprezintă o adevărată confiscare și este de natură a afecta însăși substanța dreptului”, au arătat judecătorii ICCJ.

Potrivit acestora, impunerea taxei vizează o categorie restrânsă de contribuabili.

„Prin raportare la cuantumul de 7.000 de lei al sumei nesupuse taxei criticate, este lesne de observat faptul că impunerea taxei vizează o categorie restrânsă de contribuabili care obține venituri din pensii și indemnizații pentru limită de vârstă în condițiile legilor speciale amintite. Așa cum rezultă din expunerea de motive a legii, taxa de 85% pentru veniturile din pensii care depășesc 7.001 lei va afecta în principal categoria pensionarilor magistrați, în cazul cărora pensia medie în plată la finele lunii aprilie 2019 era de circa 18.000 lei, iar, subsecvent, se va răsfrânge asupra pensionarilor aeronautic civil navigant, în cazul căruia pensia medie în plată la același moment este menționată ca fiind de circa 10.000 lei. Potrivit acelorași exemple menționate în expunerea de motive, celelalte categorii de pensii reglementate prin legi speciale supuse taxei instituite vor fi afectate într-o măsură extrem de redusă sau chiar deloc (spre exemplu: pensia medie în plată la finele lunii aprilie 2019, stabilită în baza Legii nr. 94/1992 era de circa 7.700 lei, iar cea stabilită în baza Legii nr. 7/2006 era de circa 4.400 lei)”, mai arată judecătorii Curții Supreme.

Convocarea Secțiilor Unite a fost făcută miercuri de judecătorul Corina Alina Corbu, șefa Curții Supreme, la scurt timp de la adoptarea, în parlament, a legii privind impozitarea pensiilor speciale.

Avocatul Poporului: „Este o discriminare și dublă impozitare”

Și Avocatul Poporului a atacat legea la CCR. Într-un microinterviu acordat Europei libere, ​Renate Weber a explicat care sunt motivele pentru care a atacat legea la Curtea Constituțională. Ea spune că legea de impozitare a pensiilor speciale, așa cum a fost adoptată miercuri de parlament, încalcă două articole din Constituție: articolul 16, privind nerespectarea principiului unei juste aplicări a sarcinii fiscale și articolul 56 din legea fundamentală, în baza căruia Avocatul Poporului a identificat o discriminare prin dubla impozitare a pensiilor de serviciu.

„Sunt mai multe argumente, dar în linii mari este vorba de încălcarea articolului 16 din Constituție, iar a doua oară a articolului 56, pentru că, pe de o parte, este vorba de nerespectarea principiului unei juste aplicări a sarcinii fiscale, iar, pe de altă parte, este vorba de o discriminare pe care noi am indentificat-o, pentru că, dacă vă uitați în cuprinsul legii, deși se vorbește de taxe, în realitate nu sunt taxe, ci sunt impozite. Taxa este ceva ce persoana trebuie să plătească și, în schimbul acelei plăți, obține un serviciu.

Avem aici și literatură de specialitate și decizii ale Curții Constituționale.

Or, în cuprinsul acestei legi este clar că, de fapt, nu e o taxă ci este un impozit. Ba, mai mult, vă spun că este un dublu impozit, pentru că, dacă vă uitați la cum e făcută legea, celor care au pensii peste 2.000 de lei oricum li se aplică din capul locului impozitul de 10%, pe care toată lumea îl plătește, iar peste acesta vine taxa care este de 10% pentru pensiile între 2.000 și 7.000 și de 85% la pensiile de peste 7.000 de lei. Nicăieri nu se spune că impozitul acela de 10% ar fi eliminat. Este o dublă impozitare.

Pe de altă parte, orice stat are, fără doar și poate, dreptul să stabilească un impozit progresiv. Dar trebuie să-l facă în mod egal, adică trebuie să se aplice tuturor categoriilor de contribuabili.

Aici s-a extras o categorie, a pensionarilor cu pensii de serviciu, dintr-o altă categorie a pensionarilor.

V-aș mai spune ceva: mi se pare că suntem în fața unei ipocrizii din cale afară. Pentru că tot ce am auzit ieri și astăzi de la politicieni, dar și de la unii jurnaliști, a fost „să vedem ce o să spună CCR”.

Deci toată lumea știa că ceea ce se întâmplă acolo nu este constituțional, dar vor să paseze responsabilitatea către alții: către Avocatul Poporului - care nu poate să nu facă o sesizare la CCR când vede o asemenea discriminare și dublă impozitare - și către CCR.

Să știți că Avocatul Poporului nu are pensie de serviciu de niciun fel, nici Avocatul Poporului, nici adjunctul său. Noi suntem asimilați miniștrilor și secretarilor de stat. Și acolo nu sunt pensii de serviciu, speciale, paraspeciale, nu sunt, pur și simplu. Deci, este clar că nu este nicio pledoarie pro domo. Este strict o chestiune de principiu. Și toată lumea știe ce face. Și data trecută, când au votat pentru tăierea pensiilor speciale au spus de la tribuna parlamentului „știm că este neconstituțional, dar hai s-o facem”. Cred că într-un stat de drept altfel trebuie să se legifereze.”

Camera Deputaților a votat miercuri impozitarea cu 85% a pensiilor speciale mai mari de 7.000 de lei. Legea prevede impozitarea tuturor pensiilor, fiind incluși și magistrații, polițiștii, militarii, diplomații etc. În acest moment, singura excepție o constituie pensiile parlamentarilor. De fapt, vor fi impozitate cu 10% pensiile cuprinse între 2.001 și 7.000 de lei și cu 85% cele peste 7.000 de lei iar supuse impozitului propriu-zis vor fi doar acele părți din pensie care depășesc 2.000, respectiv 7.000 de lei, nu pensia în întregul ei.

CCR a admis pe 6 mai, cu unanimitate de voturi, obiecțiile de neconstituționalitate ale Curții Supreme și Avocatului Poporului şi a constatat că legea de abrogare a pensiilor speciale este neconstituţională, în ansamblul său, încălcând inclusiv decizii adoptate anterior de CCR.

Magistrații au deja de partea lor o decizie a CCR din 2010, pe care o invocă de fiecare dată când este pusă în discuție eliminarea pensiilor speciale.

Abrogarea pensiei de serviciu a magistraților a fost declarată neconstituțională prin decizia Curții Constituționale nr. 873 din 25 iunie 2010.

La anunțul deciziei, CCR a imputat inclusiv faptul că, în procedura de adoptare, s-a încălcat inclusiv ordinea de sesizare a Camerelor Parlamentului.

Camera Deputaţilor a adoptat pe 28 ianuarie, cu 247 de voturi „pentru” și 21 de abțineri, în sesiune extraordinară, proiectul de lege prin care se elimină pensiile de serviciu pentru mai multe categorii, printre care: deputaţi şi senatori, judecători şi procurori, personalul auxiliar de specialitare al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, funcţionari publici cu statul special, funcţionari publici parlamentari, membrilor corpului diplomatic şi consular al României, membri ai Curţii Constituţionale şi ai personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România. Indemnizațiile speciale nu au fost eliminate în cazul militarilor și polițiștilor.

Numărul de beneficiari de pensii de serviciu era, la finalul anului 2019, de 9.359 persoane, în creştere cu 1,9% (plus 175 de persoane) faţă de perioada similară din 2018, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Pentru procurori și judecători erau în plată 3.878 de pensii de serviciu. Pensia medie pentru această categorie este de 18.716 lei. De asemenea, pentru personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor erau în plată 1.800 de pensii. Pensia medie pentru această categorie este de 4.439 lei.

Adunările generale ale mai multor instanțe și parchete din țară și-au suspendat la acea vreme activitatea în semn de protest față de posibila eliminare a pensiilor de serviciu ale angajaților din sistemul judiciar.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG