Curtea Constituțională a precizat, joi, că nu a fost sesizată și nu s-a pronunțat asupra prevederii care permite indemnizații pentru limită de vârstă pentru aleșii locali, așa numitele pensii speciale introduse de Guvernul Dăncilă în Codul administrativ, că nu s-a pronunțat nici asupra prevederii din legea care modifică OUG 114 și care interzice cumulul pensiei cu salariul la stat, așa cum nu a analizat constituționalitatea prevederilor din legea bugetului.
Curtea Constituțională face astfel precizări în legătură cu deciziile luate cu o zi înainte, prin care a declarat constituțional Codul administrativ, că modificările aduse OUG 114 sunt neconstituționale și a stabilit că nu există un conflict juridic între Parlament și Guvern, în urma adoptării legii bugetului prin angajarea răspunderii Guvernului Orban I.
CCR susține că s-a pronunțat doar asupra criticilor de natură extrinsecă.
Precizările Curții Constituționale
- 1. Curtea Constituțională a fost sesizată cu privire la un conflict juridic de natură constituțională între Guvernul României şi Parlamentul României, în legătură cu angajarea răspunderii Guvernului asupra Legii bugetului de stat pe anul 2020 şi a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020. La soluționarea acestei cauze, Curtea Constituțională nu a analizat și nu s-a pronunțat asupra constituționalității celor două legi.
- 2. Curtea Constituțională a fost sesizată direct de Avocatul Poporului cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ. La soluționarea acestei cauze, Curtea Constituțională s-a pronunțat în limitele sesizării, iar aceasta a vizat, în principal, motive de neconstituționalitate extrinsecă. Curtea nu a fost sesizată și, deci, nu s-a pronunțat asupra constituționalității art. 210 - Indemnizaţia pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, preşedinte al consiliului judeţean şi vicepreşedinte al consiliului judeţean din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ.
- 3. Curtea Constituțională a admis obiecția de neconstituționalitate a dispoziţiilor Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, motivat de faptul că nu au fost respectate condiţiile constituţionale referitoare la procedura angajării răspunderii Guvernului. Așadar, admițând doar criticile de natură extrinsecă, Curtea Constituțională nu a analizat și nu s-a pronunțat cu privire la constituționalitatea art.I pct.18 din legea criticată, și anume cu referire la art.411 -art.413 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal - bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, texte prin care se introduce interdicția cumulului pensiei cu veniturile salariale plătite din fonduri publice.
Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională, pe 28 august 2019, în legătură cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, invocând în principal trei motive pentru care ar fi neconstituțională: contravine exigențelor Constituției privind delegarea legislativă; contravine prevederilor constituționale privind mandatul reprezentativ, cu privire la răspunderea membrilor guvernului și privind controlul parlamentar al activității guvernului; afectează regimul instituțiilor fundamentale ale statului, în speță guvernul.
Codul administrativ conține însă și alte prevederi, cea mai controversată fiind legată de introducerea pensiilor speciale pentru aleșii locali.
Sesizarea privind neconstituționalizatea legii care a modificat OUG 114, adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului Orban I, a fost depusă de PSD, care a anunțat că a contestat la CCR două aspecte: adoptarea prin angajarea răspunderii s-a făcut în timp ce în Parlament exista un proiect de modificare a OUG 114 și prevederea care interzice cumulul pensiei cu salariul la stat.
CCR susține acum că nu s-a pronunțat asupra prevederii privind cumulul pensie-salariu.
Tot PSD, prin președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, alături de fostul președinte al Senatului, Teodor Meleșcanu, a sesizat CCR și în legătură cu un posibil conflict de juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern în legătură cu angajarea răspunderii Guvernului pe legea bugetului de stat pe anul 2020.
Liderul interimar al PSD, Marcel Ciolacu, a susținut că „nu există precedent în Europa ca un guvern democratic să vină cu un buget fără să fie dezbateri în Parlament".
Facebook Forum