„Orice rating are și o perspectivă. Perspectiva indică o acțiune posibilă viitoare pe acel rating. Istoric vorbind și pe mai multe țări, în general, o perspectivă negativă înseamnă undeva la 30% probabilitate ca undeva, în următorul an, ratingul să fie înrăutățit”, a explicat, pentru Europa Liberă, Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, asociația analiștilor financiari certificați internațional.
Revizuirea perspectivei a fost motivată de Fitch prin faptul că s-a observat „o înrăutăţire substanţială pe termen scurt a finanţelor publice ale României, în condiţiile în care răspândirea pandemiei de COVID-19 agravează o poziţie fiscală deja slăbită. Combinaţia dintre contracţia economică semnificativă şi o creştere a cheltuielilor va conduce la o agravare a deficitului public şi o creştere semnificativă a datoriei în 2020”.
Cu toate că agenția a revizuit în jos perspectiva de rating a României, a reconfirmat rating-ul de țară la BBB- pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în monedă locală. România se află deocamdată, cu acest rating, pe treapta cea mai de jos a categoriei recomandată pentru investiții.
România prinsă pe picior greșit din cauza politicilor fiscale din ultimii trei ani
Dincolo de impactul economic pe care îl are pandemia de coronavirus, Adrian Codîrlașu argumentează și că politica dusă în ultimii trei ani este unul dintre motivele pentru care România a intrat nepregătită în această criză.
„Politica fiscală extrem de expansionistă și prociclică ne-au adus în situația aceasta. Practic, România timp de trei ani, pe vârful de creștere economică, a avut și vârful de creștere a cheltuielilor publice. Normal ar fi trebuit să fie exact invers. Pe vârful de creștere economică ar fi trebuit să facem economie și să avem de unde cheltui în situația în care ceva rău se întâmplă. Și acum ceva rău s-a întâmplat, exact cum s-a întâmplat și în 2008, și ne-a prins în momentul cel mai prost, atunci când avem deficite mari după trei ani de cheltuieli expansioniste”, spune analistul financiar.
La rândul său, ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a atras atenția că înrăutățirea perspectivei de către Fitch este un avertisment „clar dat de agenția de rating populiștilor din Parlament. În comunicat Fitch confirmă ceea ce am spus. Este ușor să faci un deficit mare pe hârtie dar problemele pot apărea la finanțare dacă deficitul este crescut fară să se prezinte sursele de finanțare”.
Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings mai estimează că deficitul guvernamental al României va ajunge la 8% din PIB în 2020, peste cel de 6,7% estimat de Guvernul de la București. Fitch explică estimarea prin faptul că se așteaptă o scădere a veniturilor și o creștere a cheltuielilor alocate mai multor sectoare care se confruntă cu probleme din cauza pandemiei de coronavirus.
În plus, Fitch, mai subliniază și faptul că România are o poziție slabă acum deoarece nu a profitat de condițiile macroeconomice favorabile din ultimii ani pentru a-și îmbunătăți deficitele.
Revenire, dar fără măriri de pensii
Totuși, agenția de evaluare prognozează că, în 2021, deficitul bugetar ar urma să se reducă la 4,2% din PIB pe fondul revenirii activităţii economice. Prognoza se bazează însă pe faptul că Guvernul va reduce sau va anula majorarea pensiilor cu 40% programată să aibă loc în această toamnă, o măsură criticată în repetate rânduri de economiști români, dar și de către marile instituții și organisme financiare internaționale, cum ar fi Comisia Europeană sau Fondul Monetar Internațional.
Președintele CFA România explică acest lucru prin faptul că șocul cel mai mare pentru economie este în acest an pentru că „Guvernul trebuie să facă foarte multe cheltuieli ca să lupte cu criza medicală generată de coronavirus, iar apoi alte cheltuieli ca să repornească sectoarele grav afectate. Deci va costa mult această criză ca cheltuieli publice”.
Partea bună, subliniază el, este datoria publică relativ mică a României, doar 35%, care îi permite să se împrumute: „probabil vom ajunge la 45% în doi ani datorită acestei crize. Oricum, e sustenabil – si este sub pragul cerut de UE [de 60% din PIB] – va rămâne OK și după această criză”.
Avertismente vechi
În noiembrie anul trecut, aceeași agenție anunța că perspectiva fiscală se va complica în 2020-2021 pentru România, însă la vremea respectivă, agenția lua în calcul în special problematica creșterii pensiilor cu 40%. Fitch reconfirma atunci statutul României în clasa investment grade, iar perspectiva era stabilă.
Agențiile care fac rating suveran sunt Fitch, Moody’s și Standard&Poor's. Agențiile de rating, în momentul în care stabilesc ratingul pentru o țară, se uită, în principal, la cât de puternică este economia acesteia, notând capacitatea guvernelor sau a companiilor mari de a-și plăti datoriile.
Deja, încă din decembrie 2019, Standard&Poor's a revizuit la negativ perspectiva privind economia României și a avertizat încă de atunci că ratingul României ar putea scădea în următoarele 24 de luni dacă nu vor fi luate măsuri de redresare economică. Principalul motiv pentru decizia Standard&Poor's a fost menținerea calendarului de majorare a pensiilor, o povară prea mare pentru bugetul României.
Consecințele unei retrogradări
În momentul în care ratingul de țară este coborât de către agențiile de rating, în general, cresc costurile la care se împumută guvernele pe piețele internaționale. Cu alte cuvinte, un rating bun înseamnă împrumuturi mai ieftine pe piața internațională.
În cazul unei retrogradări, efectele le-ar resimți nu doar statul, ci și populația, atrage atenția Adrian Codîrlașu. Practic, în momentul în care crește costul de finanțare al statului, care are cea mai mică rată de dobândă din economie, și celelalte dobânzi se vor ajusta.
„Este foarte important să rămânem în categoria investment grade, România are ultima treaptă din această categorie: BBB-. Dacă am fi retrogradați am avea BB+, care este prima treaptă din non-investement grade – nerecomandat investițiilor”, explică analistul financiar, punctând că este important ca România să nu fie retrogradată de niciuna dintre cele trei agenții de rating, căci de regulă, investitorii se uită la ratingul cel mai puțin bun.
Mai mult, el argumentează că există investitori instituționali, cum ar fi companiile de asigurări sau fondurile de pensii străine, care „nu au voie prin reglementările lor interne sau prin legislația la care trebuie să se supună, să se expună pe țări, contrapartide sau companii care nu au rating investment grade. Aici va fi o problemă”.
Facebook Forum