Companiile mici și mijlocii se dovedesc a fi cele mai vulnerabile în fața efectelor pe care pandemia de coronavirus le are în economie. Guvernul nu poate salva toate firmele, însă mai poate lua măsuri suplimentare pentru menținerea lor pe linia de plutire, spun analiștii economici consultați de Europa Liberă.
În România, trei din zece companii din România sunt în zona de risc, în care cheltuielile sunt mai mari decât veniturile, arată o analiză a lui Iancu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari. Aceste companii însumează 850.000 de angajați, adică o cincime din numărul total de angajați în sectorul privat.
În opinia sa, pachetul de măsuri anunțat de Guvern săptămâna trecută este insuficient – doar 2% din PIB, în timp ce în alte state ajutorul acordat se ridică la circa 10% din PIB.
„Măsurile luate în prima fază trebuie să fie suficient de puternice ca să evităm contagiunea, atât din perspectiva epidemiologică (coronavirus) cât și financiară (riscul de insolvență al companiilor). Dacă nu facem asta, măsurile în runda secundară o să fie mult mai costisitoare și ineficiente”, spune Iancu Guda pe pagina sa de Facebook.
Pe de altă parte, analistul economic Aurelian Dochia a argumentat pentru Europa Liberă că măsurile luate până acum de Guvern – printre care asigurarea plății șomajului tehnic în valoare de 75% din salariul brut al angajatului, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu brut, garantarea unor credite pentru investiții și pentru asigurarea capitalului de lucru pentru IMM-uri, cu dobândă subvenționată de stat –sunt menite să salveze cât mai multe companii, însă, într-o situație excepțională, cum este cea generată de pandemia de coronavirus, este greu să le salvezi pe toate.
„Problema micilor afaceri care scapă prin ochiurile plasei de siguranță formată acum de guverne este generală, nu este numai în România. Și în alte țări din lume este o îngrijoarare legată de modul în care măsurile prevăzute de guverne pot să ajute astfel de mici firme. Și chiar dacă vor fi unele amendamente - așa cum a promis PSD - este sigur că multe dintre firmele mici nu vor putea să supraviețuiască”, mai spune Aurelian Dochia.
Totuși, subliniază pentru Europa Liberă Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, asociația analiștilor financiari certificați internațional, „acesta este un prim set de măsuri, mai urmează probabil și altele, important acum este să aducă lichiditate în piață, urmând ca apoi Guvernul să vină cu măsuri de încurajare a sectoarelor economice lovite de această criză”. În opinia sa, unele dintre aceste măsuri ar trebui să vizeze și pe angajați, de pildă scutiri de taxe pe salariu.
Practic, companiile, ale căror venituri sunt în scădere, au nevoie de ajutor pentru a se menține pe linia de plutire în această perioadă și pentru a ține ocupate locurile de muncă.
În scenariul în care IMM-urile, care sunt baza economiei, nu sunt menținute pe o linie de plutire, atunci și statul va avea de suferit: „încasările bugetare vor fi mai mici, iar cheltuielile vor fi mai mari (inclusiv cele cu susținerea șomajului tehnic), prin urmare vom avea un deficit ridicat”, atrage atenția Adrian Codîrlașu. În plus, și sectorul bancar ar putea fi lovit, fiindcă nici populația, nici companiile nu-și vor mai putea permite să își plătească ratele.
„Din păcate, am avut trei ani de politici fiscale extrem de expansioniste si prociclice, iar spațiul fiscal lăsat este foarte mic. Putem vedea un exemplu de cum ar trebui făcute lucrurile la Germania, care pornește de la un excedent de 1% și poate veni cu programe extem de agresive de repornire a economiei”, mai spune președintele CFA România.
Președintele Klaus Iohannis a spus, luni, că măsurilor sociale și economice adoptate recent „li se va adăuga un nou pachet, care să rezolve problemele și mai multor categorii de întreprinzători și oameni de afaceri care se confruntă cu mari greutăți. Nu este nici un secret pentru nimeni care era starea economiei românești înainte de izbucnirea acestei epidemii”, dând asigurări că „tot ce avem la dispoziție, toate instrumentele fiscale și economice, toate resursele, inclusiv cele pe care le putem obține de la nivelul Uniunii Europene, sunt puse în slujba sănătății românilor și a ajutării firmelor și angajaților care trec în aceste zile prin momente dramatice”.
Deja, ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, anunțat o nouă măsură, mai ales în contextul în care, recent, atrăgea atenția că în cazul în care pachetul de măsuri, care se ridică la 2% din PIB, menit să susțină economia se va dovedi insuficient, Guvernul este pregătit să mai vină și cu alte soluții.
„Suntem foarte aproape de o soluție pentru clienții băncilor pe care o discutăm cu Banca Națională și cu sistemul bancar pe care o vom prezenta, cred eu, în maximum 48 de ore”, a spus, pe pagina sa personală a de Facebook, ministrul de Finanțe, Florin Cîțu.
Este, de altfel, o altă soluție cerută de reprezentanții IMM-urilor. Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, a salutat deciziile luate de Guvern pentru spijinirea mediului de afaceri, dar a atras atenția că, în contextul în care situația se deteriorează, ar mai fi nevoie de alte două măsuri: susținerea de către sistemul bancar a IMM-urilor și ajustarea de către stat a cheltuielilor publice.
În opinia lui Aurelian Dochia, cele mai importante măsuri sunt cele de protecție socială, fiindcă cele destinate protejării firmelor nu pot fi decât limitate: „pe de-o parte, multe firme scapă printre ochiurile plasei și nu pot fi protejate și pe de altă parte, perioada de protecție nu poate să fie foarte lungă, fiindcă statul riscă să rămână fără mijloace pentru a proteja absolut orice. În ciuda măsurilor fiscale și monetare care se iau, nu vor putea să fie măsuri de protecție infinite”.
Iar costurile, deși nimeni nu le poate estima, vor fi peste 10 miliarde de euro: „Criza actuală va fi mai gravă decât criza din 2009 și atunci știm că ne-am împrumutat vreo 20 de miliarde de euro de la FMI, Banca Mondiala, UE. Toate fondurile pe care le-am atras din afară au fost de peste 20 de miliarde de euro. Cred că acum lucrurile sunt mai serioase”, mai spune Aurelian Dochia.
O analiză a companiei de consultanță Frames estimează că, într-o primă etapă, peste 300.000 de firme din România vor fi afectate de al doilea val al crizei generate de coronavirus, cele mai multe fiind microîntreprinderi și întreprinderi mici, cu maximum 20 de angajați, din domenii precum HoReCa, servicii către populație – turism, evenimente, saloane de înfrumusețare, săli de jocuri, magazine de cartier, care și-au închis activitatea pe fondul deciziilor administrative și, în multe cazuri, ca urmare a scăderii dramatice a încasărilor.
„Din păcate, sunt mulți oameni de afaceri care, pentru a nu se complica cu acte sau pentru că au probleme în contabilitate, nu și-au trimis oamenii în șomaj tehnic, ci i-au dat afară. Vor vedea cât de greu le va fi să îi aducă înapoi, când această criză va fi depășită”, spun analiștii Frames.
Tot ei subliniază că rămân în continuare și multe semne de întrebare legate de modul în care pot fi accesate măsurile anunțate de Executiv în urmă cu o săptămână, fiindcă antreprenorii nu știu când ar putea să își primească banii înapoi de la stat de pe urma șomajului tehnic sau cui să i se adreseze în momentul în care vor să acceseze creditele subvenționate de stat: statului sau băncilor.
„Dincolo de măsurile sanitare, este nevoie de explicarea măsurilor economice. Mediul de afaceri trebuie să știe concret ce trebuie să facă, nu să ghicească ce ar trebui făcut. În plus, vrem să aflăm ce alte măsuri pregătește guvernul în plan economic. S-a spus că vor urma și altele. Ce înseamnă acest lucru, vor fi reduceri de taxe, se vor impune noi decizii de ordin fiscal, cum să ne construim planurile de afaceri în perioada următoare? Fără predictibilitate, economia riscă să intre în cel mai negru scenariu”, mai arată analiza Frames.
Facebook Forum