Condamnarea a fost făcută în temeiul noii legi a securității naționale, printr-o hotărâre considerată a fi una de referință pentru viitoarele cazuri trimise în justiție în temeiul acestei legi impuse de China în urmă cu un an. Sentința va fi pronunțată cel mai probabil joi.
Tânărul, căruia i-a fost refuzată cauțiunea și un proces cu juriu, a pledat nevinovat pentru acuzațiile care i-au fost aduse, printre care și condusul periculos al unei motociclete, cu care a cauzat vătămări corporale grave.
El riscă o condamnare de la câțiva ani până la închisoarea pe viață, iar avocații săi ar trebui să pledeze pentru o pedeapsă mai ușoară la ședința de condamnare de joi.
Cazul său a fost legat de un incident care a avut loc la 1 iulie 2020, la mai puțin de 24 de ore de la adoptarea legii securității, când mii de persoane din Hong Kong au ieșit în stradă în semn de protest și au primit replica dură a poliției.
Tong Ying-kit a fost arestat pe 1 iulie 2020, după ce a mers cu motocicleta în jurul unui cartier din Hong Kong purtând un banner de protest, apoi s-a ciocnit cu polițiștii care încercau să-l oprească, rănind trei dintre ei. Pentru că s-a ciocnit cu polițiștii care încercau să-l oprească, el a fost găsit vinovat de terorism, iar pentru că purta bannerul de protest pe care scria, „Eliberează Hong Kong, revoluția vremurilor noastre”, despre care procurorii au spus că este separatist, a fost acuzat de incitare la secesiune.
Citind verdictul, judecătoarea Esther Toh, citată de The Guardian, a spus că Tong „a comis activități teroriste care cauzează sau intenționează să provoace daune grave societății” și că urmează o agenda politică.
De asemenea, magistratul a spus despre chelnerul de 24 de ani că, prin comportamentul său, a comis un act de violență menit să constrângă guvernul central și din Hong Kong și să intimideze publicul. În schimb, procurorii, mulțumiți că au dovedit „fiecare element” al acuzațiilor de terorism și secesiune, au decis să renunțe la acuzația de conducere periculoasă a motocicletei, arată publicația citată.
Avocatul lui Tong a spus că este imposibil să se demonstreze că Tong incita la secesiune doar prin folosirea unui banner pe care era scris un mesaj de protest. Apărarea a mai spus că nu există dovezi că Tong a comis fapta în mod deliberat, că a intenționat să intre în ofițerii de poliție peste care a dat după ce l-au urmărit. De asemenea, apărătorul lui Tong spune că acțiunile sale nu pot fi considerate terorism, pentru că nu există fapte grave de violență pe care să le fi comis împotriva societății și nici prejudicii pe care să i le fi adus prin faptele sale.
Amnesty International: Începutul sfârșitului pentru libertatea de exprimare
Verdictul a fost imediat condamnat de Amnesty International, care l-a numit „începutul sfârșitului pentru libertatea de exprimare în Hong Kong”.
„Oamenii ar trebui să fie liberi să folosească lozinci politice în timpul protestelor, iar Tong Ying-kit nu ar trebui să fie pedepsit pentru că și-a exercitat dreptul la liberă exprimare", a declarat directorul regional Amnesty Asia-Pacific, Yamini Mishra.
„Este cât se poate de clar că el nu ar fi trebuit niciodată să fie acuzat de o infracțiune privind siguranța națională de pe urma căreia poate primi o condamnare pe viață.”
Nathan Law, un activist căruia i s-a acordat azil în Marea Britanie după ce a părăsit Hong Kong-ul, a scris pe Twitter: „Sistemul judiciar din Hong Kong este armat pentru a suprima”.
Benedict Rogers, director executiv al grupului pentru drepturi Hong Kong Watch, a numit decizia „o lovitură asupra liberei exprimări” și a declarat despre centrul financiar al lumii că a devenit „mai mult decât un stat polițienesc”.
Peste 60 de persoane așteaptă un proces pe baza acuzațiilor aduse în temeiul noii legi. Printre ei se află zeci de politicieni pro-democrație, care au fost acuzați de subversiune din cauza platformei lor electorale, care au cerut blocarea agendei guvernamentale în legislatura din Hong Kong.
Un caz de referință
Cazul lui Tong este, de asemenea, un caz-test despre cât de departe poate merge legea securității naționale pentru incriminarea discursului politic și a libertății de exprimare, scrie New York Times.
Autoritățile din Hong Kong au folosit legea împotriva celor care participă la proteste, împotriva campaniilor politice și a opiniilor, o schimbare dramatică pentru un oraș care a cunoscut una dintre cele mai puternice protecții a libertății de exprimare din Asia.
Impusă de Beijing cu binecuvântarea conducerii orașului-stat, legea securității naționale pedepsește ceea ce China vede ca acțiuni subversive, secesiune, terorism și complicitate cu forțele străine. Legea a fost criticată pentru că permite inculparea într-un sens larg, ca acte criminale a unor acte benigne de disidență, iar autoritățile au fost acuzate că folosesc legea pentru a zdrobi orice urmă de opoziție.
Cel puțin 128 de persoane au fost arestate în temeiul legii și mai mult de jumătate au fost acuzate de presupus discurs secesionist, inclusiv prin utilizarea sloganului „Eliberează”.
Autoritățile au vizat politicieni și activiști din opoziție, jurnaliști, clerici, angajați din școli și sindicaliști pentru presupuse încălcări ale securității naționale.
O mare parte din proces a fost destinată discuției pe argumente cu privire la semnificația sloganului „Eliberează Hong Kong”, care a fost omniprezent în timpul protestelor în masă din 2019. Apărarea a susținut că sloganul înseamnă lucruri diferite pentru oameni diferiți și că nu exista un sens general valabil.
În condamnarea lui Tong, un grup de trei judecători a susținut că sloganul era „capabil” să fie secesionist și că Tong a instigat deliberat la separatism prin afișarea sloganului.
Procesul lui Tong a fost prezidat de judecători aleși de liderul orașului, Carrie Lam, pentru a audia în mod special cazuri de securitate națională.
Cazul lui Tong este văzut de activiștii pro-democrație și grupurile pentru drepturile omului ca o abatere de la tradițiile de drept comun din Hong Kong, întrucât i s-a refuzat cauțiunea și un proces cu juriu - pentru prima dată în istoria de 176 de ani a curții.
În hotărârea de marți, judecătorii au susținut că au respectat dreptul la un proces echitabil și prezumția de nevinovăție.
Guvernele de la Beijing și Hong Kong au declarat în repetate rânduri că legea securității este necesară pentru a aduce stabilitate după protestele violente din 2019 și că drepturile și libertățile promise orașului odată cu revenirea sa sub autoritatea chineză în 1997 rămân intacte.
