Listei pe care se mai regăsesc foștii premieri PSD Adrian Năstase și Viorica Dăncilă sau actualul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene Adrian Câciu (fost ministru de Finanțe în guvernul Ciucă) i se adaugă noul ministru al Muncii - Simona Bucura-Oprescu, care a depus miercuri jurământul în fața președintelui Klaus Iohannis.
Cu jumătate de an înainte de a deveni noua deținătoare a portofoliului Muncii, Simona Bucura-Oprescu a fost remarcată de presa locală în urma unui discurs în fața ambasadorului chinez la București, Sa Han Chunlin.
Bucura-Oprescu a susținut în fața diplomatului că guvernul de la Beijing ar avea un parteneriat strategic cu cel de la București. Nu este cazul. Cele doua au o „relație specială” - România a fost a treia ţară care a recunoscut R.P. Chineză - dar nu un parteneriat strategic, pe care România îl are, în schimb, cu țări democratice precum SUA, Franța sau, de curând, cu Japonia.
„Relaţiile dintre România şi China sunt consistente în baza parteneriatului strategic pe care îl avem (…). Mulţumim pentru faptul că în mod constant aveţi o colaborare excelentă cu comunităţile locale din România, iar că în Argeş poarta de intrare a Chinei este oraşul Mioveni. Apreciem preocuparea dumneavoastră şi pentru partea de mediul de afaceri şi pentru dorinţa de a pune în comun Argeşul şi regimul din China şi pentru partea de sănătate prin colaborarea cu Spitalul de la Mioveni şi pentru partea de educaţie şi apreciem foarte mult că intenţionaţi ca şi la Piteşti să fie un institut *Confucius”, a declarat Simona Bucura Oprescu în fața ambasadorului chinez aflat la Mioveni/ jud. Argeș, potrivit presei locale.
*Institutele Confucius sunt considerate bastioane ale spionajului chinezesc, iar Marea Britanie și Irlanda au cerut închiderea acestora. În România, există deja cinci institute Confucius pe lângă universitățile din marile orașe.
Sorin Ioniță de la Expert Forum, think-tankul care a făcut o hartă a propagandei chineze în România, spune că Beijingul nu își dorește o influență mare la București, comparativ cu alte state din zonă.
„China nu intenționează să influențeze prea mult în România, că nu prea are ce, dar e vorba de prestigiul pe care vor să îl arate că îl au în zonă. Ei invită le evenimente diverși politicieni, de la toate partidele, dacă unii își arată disponibilitatea să participe, e bine pentru chinezi, înseamnă că și-au făcut treaba”, explică Ioniță.
Vizita noului ambasador chinez la Mioveni nu a fost prima întîlnire a noului ministru al Muncii cu diplomații chinezi.
În 2017, pe 1 octombrie, Simona Bucura-Oprescu participa la recepția prin care se marcau 68 de ani de relații diplomatice româno-chineze, alături de Liviu Dragnea și Adrian Năstase.
„China are viziunea și susține construcția comună a Centurii Economice a Drumului Mătăsii și a Drumului Maritim al Mătăsii în secolul XXI. Astăzi este 1 Octombrie, ziua națională a Chinei. Transmitem excelenței sale domnului ambasador Xu Feihong felicitări pentru activitatea și implicarea domniei sale ,iar tuturor prietenilor noștri chinezi o zi națională fericită!”, se arată în postarea din 2017 a Simonei Bucura-Oprescu.
La eveniment a participat și primarul orașului Mioveni, Ion Georgescu, un alt politician cu simpatii pro-chineze.
Un an mai târziu, Simona Bucura-Oprescu era din nou invitată la sărbătorirea națională a Chinei. De data aceasta, primarul Ion Georgescu este cel care mulțumește pentru invitație și o etichetează și pe deputată în postarea de pe Facebook.
Relațiile lui Ion Georgescu cu China sunt vechi de opt ani, după cum consemnează postările sale de pe rețelele sociale. A vizitat China de mai multe ori, el sau ansamblele muzicale din oraș și e nelipsit de la evenimentele Ambasadei. Promovează mesajele Beijingului în disputa economică cu SUA.
În 2018, Simona Bucura-Oprescu a participat și la serbarea noului An Chinezesc, tot la invitația Ambasadei Chinei.
„Cu ocazia Anului Nou Chinezesc - Anul Porcului de Pământ - gândurile mele se îndreaptă către prietenii chinezi cu prețuire și dorința de a avea fiecare dintre noi împliniri în viața familială și profesională. Vă mulțumesc pentru tot ceea ce oferiți prin cultura, civilizația, înțelepciunea și valorile dumneavoastră!”, scria Bucura-Oprescu pe Facebook.
Bucura participă și la evenimentele organizate în Mioveni, oraș înfrățit cu Jinhua, un oraș cu o populație de 225 de ori mai mare.
Contactată de Europa Liberă, Bucura-Oprescu a declarat că a participat la manifestările Chinei, toate publice, în calitate de deputat de Argeș.
Au fost organizate de primarul din Mioveni, care are o „colaborare excelentă” cu Ambasada Chinei. Noul ministru al Muncii spune că în primul său mandat, din 2016, a fost chiar deputat în circumscripția care includea Mioveniul, iar în cariera ei politică, a avut contacte și relații cu multe alte state.
Cred că trebuie să priviți activitatea mea în ansamblu și nu doar o pe o participare la un vernisaj cu picturi chinezești.Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii
„În centrul atenției mele a fost relația cu Franța și chestiunile legate de fracofonie, fiindcă sunt deputat ales în Argeș, am o relație excelentă cu Renault. Am fost și președinte al secției române a Adunării Parlamentare a Francofoniei și președintele grupului de prietenie cu Franța din Camera Deputaților. De-a lungul timpului am avut contacte și întâlniri atât cu ambasadorul Elveției, cât și cu reprezentanți ai Departamentului de Stat al Statelor Unite, dar și cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, cu Ambasada Suediei, cu Ambasada Norvegiei.”
La enumerare se mai adaugă relațiile constante cu Fundația Social Democraților Germania și cu National Democratic Institute.
Potrivit lui Sorin Ioniță, problema majoră a Simonei-Bucura nu este apropierea de China, ci faptul că ar demonstra o necunoaștere a domeniului pe care urmează să îl conducă, într-o perioadă de profunde schimbări și când există cerințe din partea UE pentru reformarea sistemului de pensii.
Bucura nu este singurul politician român apropiat Chinei.
Premierii PSD Adrian Năstase, Victor Ponta și Viorica Dăncilă s-au afișat în nenumărate situații la evenimente și în compania unor oficiali sau diplomați chinezi.
Unii dintre ei au promis Chinei afaceri și intrarea pe diverse piețe.
În 2015, când era premier, Victor Ponta, România a semnat un memorandum în valoare de 6,5 miliarde de euro cu Beijingul pentru construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.
Patru ani mai târziu, deși nu se întâmplase nimic în urma memorandumului, guvernul condus de Viorica Dăncilă repune pe tapet documentul și stabilește că China urma să preia reactoarele 3 și 4 printr-un nou acord de investiții cu aceeași companie, CGNPC (China General Nuclear Power Company) Corporaţia Generală Nucleară Chineză.
Acordul prevedea, între altele, că cele două reactoare vor fi deținute în proporție de 51% de chinezi și 49% de români.
Pe 13 martie 2020, când România a numărat în total 89 de infectați cu noul coronavirus, Ambasada Chinei la București invita oficiali din București la o videoconferință în care urmau să fie prezentate cunoștințele medicale ale celor care au luptat cu Covid-19.
Informația nu a fost publică la acel moment.
Șase zile mai târziu, site-ul știripesurse.ro susținea că au existat „Neînțelegeri între România și China: mâna de ajutor oferită de chinezi, tratată cu indiferență de români" și că România refuzase să participe, la nivel înalt la ședință. Gestul ar fi atras nemulțumirea Chinei.
Povestea a fost amplificată de fostul premier PSD al României, Victor Ponta, care susținea că este cea mai mare criză de după cel de-al Doilea Război Mondial.
„Un guvern de sclavi orbi care nu vor să vadă ajutorul Chinei pentru Italia, Spania, Polonia, Ungaria și Serbia, care nu sunt interesați de experiența dobândită de China în lupta împotriva coronavirusului, nici prin sprijinul material (măști, echipamente, analize, echipamente medicale) pe care vecinii noștri l-au primit cu recunoștință! ”, transmitea Ponta.
Fostul ministru de Finanțe, care conduce acum portofoliul investițiilor și fondurilor europene, a primit în trecut 25.000 de lei pentru articole în care a promovat compania de tehnologie chineză Huawei.
Comisia Europeană transmitea, luna trecută, că excluderea sau restricționarea companiilor chinezești Huawei și ZTE de la rețelele 5G din statele UE este justificată.
Un alt politician care promovează mesajele Chinei este un alt premier al Partidului Social Democrat - Adrian Năstase.
Pe 22 iulie 2022, în contextul discuțiilor legate de coronavirus, Adrian Năstase este invitat la o televiziune chineză pentru a vorbi despre vizita din 2003 și despre schimbările majore pe care le-a remarcat în creșterea standardului de viață al chinezilor din ultimii ani.
Și Viorica Dăncilă sau Liviu Dragnea au încercat, de-a lungul timpului, să se apropie de guvernul de la Beijing și au promovat mesajele transmise de diverși oficiali chinezi.
În mai 2023, scria Digi24, Adrian Năstase și Viorica Dăncilă s-au aflat la Beijing, la invitația Institutului Cultural Român.
