Linkuri accesibilitate

Cum arată propaganda chineză în România. Noua „armă” în promovarea politicii Beijingului 


Recepție oferită în 27 septembrie 2017 de Ambasadorul Chinei în Romania, Xu Feihong, cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale a Chinei, în București.
Recepție oferită în 27 septembrie 2017 de Ambasadorul Chinei în Romania, Xu Feihong, cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale a Chinei, în București.

Ambasada Chinei a lansat primul newsletter adresat publicului din România pe 15 august. Acesta este ultimul dintre instrumentele cu care reprezentanții Chinei se promovează la București, după ce în trecut au încercat platformele sociale, articole plătite și institutele de predare a limbii chineze.

Newsletterul a fost lansat o dată cu instalarea noului ambasador al Chinei la București, Han Khunlin.

El a apărut la puțină vreme după două evenimente importante - vizita președintei Camerei Reprezentanților din SUA, Nanci Pelosy, în Taiwan și retragerea Estoniei şi Letoniei din formatul 16+1 de cooperare cu China comunistă.

Ideea apariției newsletter-ului a apărut, așa cum arată editorialul semnat chiar de ambasador, în contextul în care „lumea a intrat în era exploziei informaționale”. Scopul lansării newsletter-ului „CHINACTIV” este de a crea o platformă de informare autentică despre China.”

Pe 15 august, Ambasada Chinei a lansat primul newsletter de limba română, prin care promovează discursul Beijingului la București.
Pe 15 august, Ambasada Chinei a lansat primul newsletter de limba română, prin care promovează discursul Beijingului la București.

Chestiunea Taiwan-ului și vizita lui Nancy Pelosi este, de altfel, primul subiect din newsletter-ul Ambasadei Chinei și cel mai important din ultimele luni de pe pagina de Facebook a Ambasadei Chinei.

„Această mișcare nesăbuită a subminat grav suveranitatea Chinei, a intervenit serios în afacerile interne ale Chinei, a încălcat grav angajamentele luate de partea SUA și a periclitat grav pacea și stabilitatea în strâmtoarea Taiwan. China dă un răspuns ferm”, se arată în primul articol al newsletter-ului.

Nancy Pelosi s-a întâlnit cu președinta Taiwanului Tsai Ing-wen în ciuda opoziției Chinei. Acesta este primul subiect din newsletter-ul lansat de Ambasada Chinei la București imediat după eveniment.
Nancy Pelosi s-a întâlnit cu președinta Taiwanului Tsai Ing-wen în ciuda opoziției Chinei. Acesta este primul subiect din newsletter-ul lansat de Ambasada Chinei la București imediat după eveniment.

Două tipuri de limbaj

Sorin Ioniță, președintele organizației neguvernamentale Expert Forum, care a urmărit mesajele propagandei chineze în ultimele șase luni în presa din China, dar și în patru state din zonă - România, Bulgaria, Moldova și Ucraina, spune că există două tipuri de limbaj pe care Beijingul le folosește pentru promovarea ideilor sale.

Pe de o parte este cel intern prin care se adresează propriului popor și care se regăsește în site-urile oficiale și conturile cu mulți urmăritori acceptate de Partidul Comunist. Pe de altă parte este mesajul folosit în publicațiile chinezești de limbă engleză, care se adresează diasporei, dar și comunității internaționale.

Expertul Sorin Ioniță consideră că impactul propagandei chineze la București este redus pentru că nu este adaptat modului de gândire a românilor.
Expertul Sorin Ioniță consideră că impactul propagandei chineze la București este redus pentru că nu este adaptat modului de gândire a românilor.

„Diferența este stridentă, diferă ca limbaj, este absolut grosolan, evident antioccidental, marele hegemon, acesta este cuvântul, adică America care face și drege, că toți sunt sclavii ei, inclusiv în spațiul Mării Negre. Numai că, atunci când trec pe limba engleză, limbajul politic incorect devine ceva mai moderat. De exemplu, cu vizita lui Nancy Pelosi, în presa de limbă chineză, din babă nebună nu au scos-o”, explică Sorin Ioniță.

În general, spune Ioniță, mesajele sunt construite raportându-se la de publicul țării țintă, iar China investește în propaganda din statele respective în funcție de interesul economic pe care îl are.

România nu este pe lista ei de priorități, iar asta se vede clar în modul în care sunt construite mesajele, fără impact major în societate. Mai mult, el consideră că există un singur creator de punctaj politic la nivel de regiune, iar el este Ambasada Chinei în Rusia.

„Din reflex, ei subscriu cumva la viziunea imperială pe care o promovează și Kremlinul în ceea ce privește țările Europei de Est, mai ales cele ale fostei Uniuni Sovietice, ca aparținând aceluiași spațiu cultural al Rusiei. De aceea, Ambasada Chinei din Moscova este un fel de coordonator diplomatic și pentru cea din Kiev, pentru cea din Belarus și pentru cea din Moldova. Ambasadorul de la Moscova este un fel de coordonator regional și pe propagandă și de aici apare limbajul lemnos și neeficient”, explică Sorin Ioniță.

Facebook, principalul aliat al propagandei Chineze în România

Pagina de Facebook a Ambasadei Chinei la București a fost deschisă în decembrie 2019, cu câteva luni înainte de izbucnirea pandemiei de Coronavirus deși Facebook era, de mai bine de zece ani, cenzurată în China, după ce activiștii Ürümqi au folosit-o pentru a comunica cu restul rețelei lor în revolte violente din capitala regiunii XUAR din nord-vestul Chinei.

De atunci și până astăzi, cu ajutorul așa-numitului Great Firewall, politica de stat a Chinei înseamnă împiedicarea propriilor cetățeni și turiști să se conecteze la platforma socială preferată.

Ambasada Chinei de la București a ales ca „dată de naștere” a paginii una cu semnificație istorică.
Ambasada Chinei de la București a ales ca „dată de naștere” a paginii una cu semnificație istorică.

Data de naștere a paginii Ambasadei Chinei la București a fost aleasă cu grijă - 5 octombrie 1949, ziua în care România comunistă a devenit al treilea stat care a recunoscut China Comunistă.

„Pagina a devenit foarte activă în contextul donațiilor de echipamente medicale și măști către administrațiile locale (municipii, consilii județene primării)”, explică cercetătorul științific al Academiei Române, Nicolae Țibrigan.

Originea coronavirusului sau a eficienței vaccinurilor produse de occident au fost temele majore în care China a excelat pe parcursul primilor doi ani de existență ale paginii.

La început, în februarie 2020, China prezenta situația cazurilor de îmbolnăvire din Wuhan timid, apoi a transformat discursul și a devenit din țara responsabilă de declanșarea unei noi pandemii, China - statul care ajută comunitatea internațională. China - prietenul de încredere care a fost alături România, nu o dată, ci de zeci de ori.

Ideile nu au fost susținute doar cu postări clasice pe rețelele de socializare, ci și de articole ample în presa chineză. În plus, toate donațiile făcute la nivel local au fost însoțite de vizite ale oficialilor chinezi în România reflectate întocmai în mass-media locale.

China Xinhua News, un important site al propagandei chineze, care are 75 de milioane de aprecieri, a postat pentru prima dată în limba română. Și Ambasada Chinei, obișnuită preponderent cu comunicări în limba engleză, a ales în 2020 comunicarea preponderent în română.

Secretarul de stat, Raed Arafat, și fosta ambasadoare a Chinei la București, Huo Yuzhen, în momentul primirii unei donații de măști din China, în martie 2020.
Secretarul de stat, Raed Arafat, și fosta ambasadoare a Chinei la București, Huo Yuzhen, în momentul primirii unei donații de măști din China, în martie 2020.

Odată cu declararea eradicării pandemiei în China, discursul s-a îndreptat, în contrast cu celelalte state care încă se confruntau cu milioane de morți, spre tema „China, salvatoarea economică a planetei”.

Regimul de la Beijing susținea că reușise să se redreseze spectaculos după impactul Covid și era dispus să ajute la salvarea întregii comunități internaționale și a planetei.

De-a lungul acestei perioade au existat poziții constante împotriva presei românești care punea sub semnul întrebării acest discurs. Comunitate internațională avea mari îndoieli cu privire la modul în care chinezii raportaseră datele din pandemie.

Politicienii români, promotorii mesajelor Chinei

Un alt promotor important al mesajelor Chinei sunt politicienii români, lucru evidențiat pe deplin tot în timpul pandemiei. Bazându-se pe o politică de înfrățire locală, China a stabilit legături importante la nivel de comună, oraș sau județ pe care nu s-a dat în lături să le folosească atunci când a fost momentul.

Pe 13 martie 2020, când România a numărat în total 89 de infectați cu noul coronavirus, Ambasada Chinei la București a invitat oficiali din București la o videoconferință în care urmau să fie prezentate cunoștințele medicale ale celor care au luptat cu Covid-19. Informația nu a fost publică la acel moment.

Șase zile mai târziu, un site scria despre „Neînțelegeri între România și China: mâna de ajutor oferită de chinezi, tratată cu indiferență de români."

Fostul premier, Victor Ponta, este unui dintre poiticienii care au promovat constant mesajele Chinei. În 2013, declara că vrea „ca România să devină cel mai bun prieten al Chinei în Uniunea Europeană”
Fostul premier, Victor Ponta, este unui dintre poiticienii care au promovat constant mesajele Chinei. În 2013, declara că vrea „ca România să devină cel mai bun prieten al Chinei în Uniunea Europeană”

Autorul articolului susținea că România a refuzat să participe, la nivel de ministru sau secretar de stat, la ședința din 13 martie 2020, iar gestul ar fi atras nemulțumirea Chinei.

Autorul articolului citează „surse oficiale”, dar nu precizează care sunt acestea. Articolul a ajuns la un impact de 3,5 milioane de persoane, potrivit aplicației Crowd Tangled, un instrument creat chiar de Facebook pentru măsurarea impactului pe social media.

Povestea a fost amplificată de fostul premier PSD al României, Victor Ponta, un politician declarat pro-China. Ponta vorbea despre cea mai mare criză de după cel de-al Doilea Război Mondial și „un guvern de sclavi orbi care nu vor să vadă ajutorul Chinei pentru Italia, Spania, Polonia, Ungaria și Serbia, care nu sunt interesați de experiența dobândită de China în lupta împotriva coronavirusului, nici prin sprijinul material (măști, echipamente, analize, echipamente medicale) pe care vecinii noștri l-au primit cu recunoștință! ”

Postarea lui Victor Ponta era preluată, la acel moment, de multe platforme online, inclusiv de redacția Sputnik în limba română și era distribuită masiv.

Ministerul Sănătății a negat informațiile și afirma că problema reprezentării la nivel de ministru sau secretar de stat nu a fost niciodată pusă. Comunicatul oficial de pe pagina Ministerului Sănătății a avut un impact aproape zero pe rețelele de socializare.

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu (PSD), membru al Consiliului Superior de Apărare a Țării, a primit în trecut 25.000 de lei pentru articole în care a promovat compania de tehnologie chineză Huawei.

Un alt politician care promovează mesajele Chinei este un alt premier al Partidului Social Democrat.

Pe 22 iulie 2022, tot în contextul discuțiilor legate de coronavirus, Adrian Năstase este invitat la o televiziune chineză pentru a vorbi despre vizita în 2003 și despre schimbările majore pe care le-a remarcat în creșterea standardului de viață al chinezilor din ultimii ani.

Articolele plătite, un alt instrument al politicii de promovare de la Beijing

Deși Facebook a fost principalul promotor al mesajelor președintelui Xi Jiaping și al Partidului Comunist Chinez în timpul pandemiei, Ambasada Chinei și-a păstrat și vechile obiceiuri de promovare în presa clasică.

A plasat cel puțin un articol pe lună în presa de specialitate românească, fie că vorbim de presa online sau tipărită, toate nemarcate ca plătite. Până în vara acestui an când a fost înlocuit, principalul promotor al mesajelor de la Beijing a fost ambasadoarea Jiang Yu.

Un alt personaj intens promovat a fost profesorul de limbă română, Ding Chao, președinte al asociației de prietenie China-România.

Cu titluri ca „Jiang Yu, Ambasador R.P. Chinez în România: Combaterea COVID-19 prin solidaritate și cooperare, construirea unei comunități globale de sănătate pentru toți”, „Economia Chinei se reface din lupta împotriva pandemiei”, „Editorial Jiang Yu, Ambasador R.P. Chinez în România: Întărirea încrederii, continuăm să mergem înainte”, China a încercat să trimită, fără succes, mesaje de obiectivitate.

China și Războiul din Ucraina

Principalele mesaje promovate în spațiul informațional românesc sunt în linia trasată de la Beijing.

Deși oficial, guvernul chinez a susținut că nu este de acord cu războiul și promovează pacea, în încercarea constantă de a ataca Vestul și principalul său competitor - SUA, a preluat discursul Rusiei în ceea ce privește războiul și l-a promovat în întreg spațiul său controlat informatic.

Nu cu frecvența cu care și-a promovat mesajele legate de Covid însă, cel puțin în spațiul românesc.

Conform unei analize a Expert Forum privind modul în care se raportează presa chineză la Războiul din Ucraina, experții spun că agențiile de presă chineze au primit linii directoare clare cu privire la modul de a raporta războiul.

Nu au voie să reposteze conținut din presa străină. Accesul la aceasta este oricum blocat. Sunt interzise cuvinte precum „invazie” și „atac”. Cu toate acestea, cuvântul „război” a fost folosit pe conturile originale ale diplomaților chinezi și a unor conturi guvernamentale. Referirile sunt exclusive la Războiul Rece, războaiele purtate de SUA în alte țări sau la război, în general, fără nicio referire la Rusia.

Liniile directoare în privința modului de raportare la războiul din Ucraina nu au rămas aceleași de la declanșarea conflictului până azi. Dacă la început mesajul a fost prorus evident, pe parcurs acesta a devenit mult mai neutru și mai echilibrat. S-a ajuns la ideea de a milita pentru stingerea conflictului prin mijloace pașnice. În spatele schimbării de paradigmă ar sta ideea că alianța cu Rusia ar putea afecta percepția internațională despre China, fapt ce ar atrage repercusiuni.

Nu doar că nu promovează nicio narațiune pro-Ucraina, dar guvernul de la Beijing se asigură constant că nici postările de pe rețelele sociale nu afectează în niciun fel politica promovată în privința războiului. Astfel, cenzura se asigură constant că niciun altfel de mesaj decât cele promovate de partid nu ajunge la public prin:

  • Eliminarea conținutului împotriva războiului de pe rețelele sociale;
  • Solidaritatea cu Ucraina este suprimată;
  • Conținutul pro-Occident este șters instant;
  • Sunt permise doar hașhtag-urile oficiale;
  • Distribuirile despre protestele anti-război au fost șterse;
  • Permanenta îndrumare de la Beijing;

De exemplu, creatorului de social media Ke Lan (2.9 milioane urmăritori) și Jin Xing (13 millioane de urmăritori), o celebritate transgender care a postat pe pagina sa „Respectați toate viețile și opuneți-vă războiului” li s-au suspendat conturile.

Deși susține că promovează neutralitatea în războiul ruso-ucrainean, niciunul dintre mesajele pro-pace ale Beijingului nu îl incriminează pe Vladimir Putin. Mai mult, „preocupările de securitate” ale acestuia sunt considerate legitime.

Acestei stări de fapt i se adaugă insinuări despre un regim neonazist în Ucraina, dar și promovarea acuzațiilor false conform cărora SUA operează laboratoare biologice pe teritoriul ucrainean. Amândouă presupusele situații de fapt ar da legitimitate intervenției lui Vladimir Putin. Promovarea mesajelor Rusiei a înregistrat și recorduri.

Analiza Expert Forum arată că într-o singură săptămână, între 6 și 12 martie, conturile de Twitter afiliate unor chinezi au postat peste 400 de tweet-uri care conțineau cuvântul „laborator”, în timp ce conturile afiliate rusești au înregistrat doar 350 de astfel de postări.

O altă temă preferată de propaganda chineză este contestarea sancțiunilor economice, acuzând SUA că vor împinge întreaga lume într-o criză economică și alimentară. Responsabilitatea Rusiei în această chestiune este complet ignorată.

Cum apare România în presa de limbă chineză

O altă analiză a Expert Forum, realizată în iulie asupra a 30 de site-uri chinezești, identifică principalele teme ale propagandei Chineze în care apar referiri la România.

Între decembrie 2021 și iulie 2022, au existat 2.504 articole care au menționat România. Dintre mesajele promovate de acestea, două direcții au fost vizibile.

Pe de o parte, presa chineză dă informații factuale despre evenimente sportive sau schimbări legislative.

O a doua dimensiune analizată are în vedere menționarea României în contextul apartenenței la NATO.

Discursurile care apar în aceste articole au mai puțin în vedere România și mai mult referirile la acțiunile duse de SUA, prin intermediul NATO, în regiune. Unele dintre acestea au rolul de a justifica promovarea indirectă a mesajelor Rusiei. Principala temă care susține discursul de la Moscova este aceea că expansiunea NATO este o amenințare.

Principala narațiune împotriva Occidentului, susțin experții, este aceea că NATO este un instrument hegemonic pentru Statele Unite pentru a crea tulburări mondiale. România și întreaga regiune a Mării Negre apar în mass-media chineze predominant în conexiune cu Occidentul, Statele Unite și apartenența acestora la NATO. Celelalte două importante narațiuni vizează:

  • Criza ucraineană s-a dezvoltat până în acest stadiu (oficialii evită folosirea cuvântului război) din cauza faptului că Statele Unite, cu ajutorul NATO, aderă la mentalitatea Războiului Rece.
  • NATO accelerează expansiunea militară, mai exact, SUA nu fac altceva decât să pună la cale acțiuni pentru a intensifica presiunea asupra Rusiei, care să ducă la tensionarea situației mondiale.

Analiza Expert Forum punctează principalele teme prin intermediul cărora este adusă România în atenția opiniei publice chineze în legătură cu apartenența la NATO:

  • Încercarea hegemonică din spatele intervenției SUA în conflictul Rusia-Ucraina;
  • Expansiunea geopolitică a Americii;
  • Statele Unite împing NATO să se extindă mai departe;
  • NATO este un instrument hegemonic pentru Statele Unite să creeze frământări în întreaga lume;
  • Statele Unite creează amenințări de securitate în întreaga lume;
  • Statele NATO au început războaie împotriva unor state suverane ca Siria și Irak;

De ce pare ineficientă propaganda chineză în România

Pe lângă promovarea imaginii ca țară care se preocupă de democrație și bunăstarea cetățenilor, China are interese economice care o ghidează de fiecare dată când își șlefuiește instrumentele cu care își promovează mesajele. În România, acestea sunt neadaptate modului de gândire a poporului român și au un limbaj care nu impresionează, explică experții.

Boom-ul promovării din perioada Covid s-a regăsit în câștigul economic al Chinei de pe urma pandemiei în relația cu România.

Aprilie 2020 a fost una dintre lunile cu cei mai buni indicatori economici ai comerțului Chinei cu România și a adus, totodată și cel mai mare deficit comercial al României în relația cu o țară.

În primele patru luni ale pandemiei, România a importat din China bunuri și servicii în valoare de 2,07 miliarde de euro, și a exportat de doar 302 milioane de euro. Importurile crescuseră cu aproape 60% față de anul precedent, pe când cele din UE scăzuseră cu 37%. Povestea se repeta și în cazul exporturilor: cele către UE se înjumătățiseră în aprilie, păstrându-se cu 40% sub nivelul din 2019.

A fost doar o excepție, România rămâne o piață neatractivă pentru China. Nu are nici super-tehnologie pe care să o cumpere sau să o spioneze, nu are nici posibilitatea să participe la investiții majore în infrastructură rutieră și feroviară după ce UE a impus restricții.

Cea mai mare investiție chineză, centura Zalăului, datează de dinainte ca Biejingul să aibă restricții în Europa. Deși aproape de termenul de finalizare, chinezii nu dau semne să termine investiția la timp.

  • 16x9 Image

    Oana Despa

    A lucrat mai bine de 20 de ani în televiziune unde a fost reporter specializat pe domeniul Justiției sau a condus secții de Investigații. A produs una dintre emisiunile de impact despre devalizarea României după 1989 - România furată. În prezent este pasionată de alfabetizare media și combaterea dezinformării.

XS
SM
MD
LG