Nici în ceea ce privește cifrele referitoare la creșterea economică cifrele Comisiei Naționale de Prognoză (CNP) nu sunt apropiate de cele ale Institutului Național de Statistică.
De pildă, CNP a estimat, la începutul anului trecut, o creștere de 6,1% (în februarie), apoi a revizut-o în jos la 5,5% (în iulie), iar în prognoza din toamnă, din noiembrie, care a fost menținută și în februarie 2019, creșterea a fost de 4,5%. În schimb, datele INS arată că PIB-ul a crescut cu 4,1% anul trecut față de 2017.
Șeful statului a criticat, în mai multe rânduri, bugetul propus de coaliția PSD-ALDE, precizând că cifrele pe care este fondat sunt nerealiste.
„Bugetul pe anul 2019 este construit pe un scenariu fantezist, fără garanții privind punerea în aplicare, fapt confirmat de instituțiile europene și de alte instituții internaționale. Este un buget care pune în discuție respectarea tratatelor internaționale la care România este parte, dar, din nefericire, și a legislației în domeniu”, a spus șeful statului în cea mai recentă declarație pe acestă temă.
De altfel, după ce a trimis legea Bugetului la Curtea Constituțională, judecătorii negăsind motive de constituționalitate, șeful statului a retrimis bugetul înapoi la Parlament.
La un PIB mai mic însă, riscul este ca deficitul să se apropie foarte mult sau chiar să depășească 3% din PIB.
Potrivit raportului privind situația macroeconomică al Ministerului de Finanțe, publicat în februarie, în 2018, „deficitul bugetului general consolidat calculat pe baza metodologiei naționale este de 2,88% din PIB”.
Cu toate acestea, sunt așteptate datele privind deficitul bugetar calculate după metodologia europeană, acolo unde sunt semnale că ar exista riscul depășirii pragului de 3% din PIB. În acest caz, dacă pe metodologia europeană se depășește acest prag, România riscă să intre în procedură de deficit excesiv.
Procedural, în cazul în care o țară are un deficit bugetar care depășește 3% din PIB și/sau nivelul datoriei publice reprezintă peste 60% din PIB, atunci Comisia Europeană face un raport în care este menționat dacă să fie deschisă sau nu procedura de deficit excesiv.
Ulterior, Consiliul poate deschide această procedură, dând țării respective și recomandări, deadline-uri și ținte de atins. Există și riscul aplicării unor sancțiuni. Apoi, țara în caz are până la șase luni la dispoziție pentru a pune în aplicare recomandările, după care Comisia este cea care verifică dacă chiar au fost luate măsurile respective și informează Consiliul.
Dacă o țară, care nu este membră a zonei euro, nu ia nicio măsură sau măsurile luate nu duc la efectele așteptate de Consiliu, deadline-urile sunt extinse până când se reintră în normal.
Potrivit celui mai recent raport de țară al Comisiei Europene, creșterile cheltuielilor curente ar putea accentua deficitul. „În previziunile din toamna anului 2018, Comisia a estimat că deficitul global va crește de la 2,9 % din PIB în 2017 la 3,3 % din PIB în 2018, în special ca urmare a majorărilor salariale din sectorul public”, arată documentul european.
Totodată, raportul Comisiei estimează că deficitul global va continua să crească ușor și în 2019, „atingând 3,4 %, iar apoi va ajunge brusc la 4,7 % în 2020 din cauza creșterii semnificative a pensiilor pentru limită de vârstă”.
România s-a mai întâlnit cu procedura de deficit excesiv în perioada crizei. Bucureștiul a ieșit din această procedură în 2013, atunci când deficitul a înregistrat 2,2% din PIB. Anterior, în perioada 2010-2012, potrivit documentelor oficiale, deficitul bugetar a variat de la 6,6% din PIB, până la 3%.
