Linkuri accesibilitate

Cine reprezintă România în conducerea Băncii Internaționale de Investiții, fosta bancă a CAER-ului


România este membră a BII din 1971
România este membră a BII din 1971

Numele Băncii Internaționale de Investiții (BII) a fost readus pe tapet, după decizia recentă de mutare a sediului ei central de la Moscova la Budapesta, dar și după scandalul dintre senatorul liberal Florin Cîțu și ministrul de Finanțe Eugen Teodorovici.

Banca Internațională de Investiții (BII) a fost creată în anii 1970 și era instituția financiară care finanța în trecut CAER, Consiliul de Ajutor Economic Reciproc, având deocamdată sediul la Moscova. România a devenit membră a acestei bănci în 1971, când această bancă internațională deservea întreg spațiul socialist.

Nouă state foste comuniste au continuat să rămână sau au revenit ulterior ca acționari ai BII: Rusia (46,03%), Bulgaria (12,95%), Ungaria (12,27%), Cehia (11,47%), România (6,89%), Slovacia (6,59%), Cuba (1,64%), Vietnam (1,13%), Mongolia (1,04%).

După o perioadă de relativă amorțire, care a durat din 1990 până în 2012, banca decide să își reia activitatea.

La finalul anului trecut, la întâlnirea conducerii băncii, de la Varadero, în Cuba, a fost hotărâtă între altele mutarea sediului de la Moscova la Budapesta, mișcare despre care BII spune că „va ajuta la creșterea capitalului băncii, va duce la o sporire a activităților de creditare și investiții ale băncii, va duce la o scădere a costurilor de finanțare, va aduce vizibilitate băncii și va crea oportunități pentru a atrage noi acționari”.

Deși pe numele BII s-a pus eticheta de „bancă rusească”, mai ales că Rusia este principalul acționar, conducerea instituției financiare atrage atenția că țările UE controlează cumulat mai mult de 50% din voturi.

Statele Membre ale Băncii Internationale de Investiții
Statele Membre ale Băncii Internationale de Investiții

În plus, banca mai menționează că, nu poate fi suspusă jurisdicției naționale a niciuneia dintre țări, în calitatea ei de organizație financiară internațională, cu un statut supranațional fiindcă include țări de pe trei continente: Europa, Asia și America Latină.

Potrivit statutului băncii, structura de conducere este formată din Consiliul Guvernatorilor, Consiliul Directorilor și Consiliul de management. Iar din aceste structuri nu lipsesc numele românești.

Eugen Teodorovici, guvernator în cadrul Consiliului Guvernatorilor

Ministrul Finanțelor reprezintă România, din noiembrie anul trecut, în calitate de guvernator al Băncii Internaționale de Investiții (BII). Consiliul Guvernatorilor, principalul organism de conducere al băncii determină direcțiile generale ale operațiunilor băncii și aprobă strategia de dezvoltare a acesteia și este format din reprezentanții statelor membre astfel: cinci miniștri de finanțe sau viceprim-miniștri (Cehia, Ungaria, Mongolia, România și Slovacia), doi guvernatori ai băncilor centrale (Cuba și Vietnam) și doi miniștri adjuncți ai finanțelor (Bulgaria și Rusia). Reprezentanții Consiliului se întâlnesc atunci când este nevoie, „dar nu mai puțin de o dată pe an”.

Teodorovici a fost acuzat de senatorul liberal Florin Cîțu că nu plătește nicio taxă și niciun impozit în România în calitatea sa de guvernator al BII.

Ministrul Finanțelor l-a contrazis, marți, pe pagina sa de Facebook, pe liberal precizând că, funcția de guvernator pe care o deține în cadrul Băncii Internaționale de Investiții, nu îi aduce privilegii, imunități sau scutiri de taxe și impozite pe teritoriul României sau într-un alt stat membru al acestei bănci.

„Privilegiile și imunitățile Guvernatorilor BII, în conformitate cu dispozițiile art. 14.3 din Statutul Băncii, se limitează strict la îndeplinirea atribuțiilor oficiale ale acestora în calitate de guvernatori. Prin urmare, acestea au efect doar în legătură cu participarea la reuniunile Consiliului Guvernatorilor, fără a influența în vreun fel obligațiile și îndatoririle rezultate din relațiile juridice dintre autoritățile statului membru ai cărui cetățeni sunt reprezentantul în Consiliul Guvernatorilor sau supleantul său. Astfel, ministrul finanțelor publice nu beneficiază de privilegii, imunități sau scutiri de taxe și impozite pe teritoriul României sau într-un alt stat membru al acestei Bănci”, a explicat Eugen Teodorovici.

În același timp ministrul de Finanțe a reamintit că are calitatea de guvernator în cadrul BII, atâta timp cât este ministru în guvernul român, așa cum are și în alte instituții financiare internaționale: Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, Banca Asiatică de Investiții în Infrastructură.

Totuși, Banca Internațională de Investiții „beneficiază de privilegii diplomatice și imunități precum și de TVA de 0%”, potrivit statului băncii. Altfel spus, sediul băncii are statut diplomatic, la fel si angajatii ei.

De pildă, în acordul internațional de stabilire a noului sediu la Budapesta, discutat de Parlamentul maghiar în urmă cu ceva vreme, pe lângă detaliile legate de clădirile pe care le va oferi statul maghiar pentru noul sediu și de faptul că cetățenii maghiari vor plăti toate costurile – inclusiv renovări, chirie și securitate – sunt prevăzute și o serie de imunități pentru a garanta faptul că statul maghiar nu va putea intra în clădire fără autorizație prealabilă, scrie Index.hu.

În plus, angajații și familiile acestora vor beneficia de imunitate diplomatică. Mai mult, statul maghiar va trebui să se asigure că invitații BII – „experți și consilieri care acționează în interesul băncii” – vor putea intra în țară „fără a se ține cont de cetățenia lor”, iar Ungaria va fi obligată să le furnizeze imunitate diplomatică celor care au de-a face cu banca, mai scris Index.hu.

Florinela Boni Cucu, directoare în Consiliul Directorilor, din partea României

În cadrul BII, Florinela Boni Cucu ocupă un loc de director în Consiliul Directorilor. Acest organism, format din reprezentanți ai statelor membre ale băncii, este responsabil de managementul general al operațiunilor băncii și raportează direct Consiliului Guvrenatorilor. Membrii Consiliului Directorilor nu pot fi simultan membri ai Consiliului Guvernatorilor.

Florinela Boni Cucu este directoarea Direcției generale Relații Financiare Internaționale (DGRFI) din cadrul Ministerului Finanțelor Publice începând cu 2013. Potrivit unui CV publicat pe site-ul la Băncii Europene de Investiții, Florinela Boni Cucu lucrează în ministerul de Finanțe încă din 1991, unde a deținut diverse funcții, inclusiv pe cea de director general adjunct în cadrul Departamentului de Trezorerie și Datorie Publică, în perioada 2007-2013.

Potrivit celei mai recente declarații de avere, din 2018, venitul anual al directoarei generale a fost de puțin peste 24.000 de euro, ceea ce înseamnă circa 2.000 de euro pe lună. Din declarația de avere mai reiese faptul că are un credit ipotecar de 50.000 de euro, pe care trebuie să îl achite până în 2025.

În 1985, Florinela Boni Cucu a absolvit cursurile Facultății de Cibernetică și previziuni economice din cadrul ASE, aceeași pe care a urmat-o, ani mai târziu și Ștefan Nanu. În perioada 2004-2006, a făcut și un master de Management public, tot la ASE.

Oana Beatrice Iacobescu, directoare adjunctă în Boardul Directorilor din partea României

Oana Beatrice Iacobescu are funcția de directoare adjunctă în cadrul Consiliului directorilor ai BII și deține, în cadrul ministerului Finanțelor, funcția de șef al serviciului Managementul participațiilor externe și armonizare legislativă din cadrul DGRFI, a avut, potrivit declarației de avere pe 2018, un venit anual de 17.000 de euro, ceea ce înseamnă circa 1.400 de euro pe lună.

Alexandru Florescu, vicepreședinte al Consiliului de management

Născut în 1980, la București, Alexandru Florescu a absolvit Academia de Studii Economice în 2013. A fost, pe rând, expert în cadrul ministerului de Finanțe, în cadrul direcției generale Trezorerie și Datorie publică, unde s-a ocupat în principal de participarea României în cadrul unor instituții financiare internaționale și de probleme legate de piețele financiare, în perioadele 2006-2010 și mai apoi 2012-2013, după cum arată CV-ul său publicat pe pagina Băncii Internaționale de Investiții.

În perioada 2010-2011 a fost consilierul secretarului de stat responsabil de coordonarea Trezoreriei și datoriei publice, parteneriatului public-privat și managementului fondurilor europene.

Din 2013, Florescu a început să lucreze pentru Banca Internațională de Investiții, în calitate de șef al departamentului de analiză și dezvoltare strategică.

Începând cu ianuarie 2016, a obținut poziția de vicepreședinte al Consiliului de Management, reprezentând România.

Potrivit Statutului băncii, Consiliul de Management este corpul executiv al băncii și raportează direct celorlalte două consilii – al Guvernatorilor și al Directorilor. Mandatul membrilor Consiliului de management este de cinci ani, iar ei sunt aleși de regulă, din rândul cetățenilor statelor membre ale Băncii. Președintele Consiliului de Management, echivalentul practic al funcției de șef al băncii, este rusul Nikolay Kosov, care deține această funcție din 2012.

Florescu vorbește fluent engleza, italiana și spaniola, dar și rusa, care este, potrivit statutului băncii, limba de lucru în cadrul BII.

Ștefan Nanu, directorul Departamentului de datorie şi finanţare structurată

Fostul șef al Trezoreriei statului, Ștefan Nanu (45 de ani) a câștigat acest post în cadrul BII, prin concurs, în urmă cu un an. Potrivit anunțului, făcut la vremea respectivă de BII, Ștefan Nanu urma să se ocupe din această poziție, printre altele, și de structurarea finanțării legate de proiecte și de relațiile cu investitorii.

Anterior, din poziția de șef al Trezoreriei statului, s-a ocupat de problemele legate de datoria suverană, operațiunile trezoreriei, relația cu agențiile de rating și cu instituțiile financiare internationale, dar și de activități legate de piața de capital.

Nanu, potrivit CV-ului publicat pe site-ul BII, a mai deținut funcții importante și în instituții de prestigiu cum ar fi Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții și a participat, printre altele, în corpurile de conducere ale Fondului de Garantare a Asigurărilor, Banca Română de Credite și Investiții, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Comitetul Economic și Financiar al UE.

„Mi s-a părut interesant să merg să lucrez la o bancă internaţională. Aici va fi diferit. Chiar şi faţă de experienţa pe care am avut-o la Banca Mondială, unde am fost doar reprezentantul României în boardul băncii. Aici voi fi executiv şi ca job profile voi avea o activitate oarecum similară cu activitatea pe care am desfăşurat-o în ţară: aici m-am ocupat de finanţarea activităţii statului, la IIB mă voi ocupa de finanţarea activităţii băncii. Dar aici va fi un alt setup, activitatea se desfăşoară la nivel internaţional, iar banca are o strategie de dezvoltare foarte puternică, lucru demonstrat şi de operaţinuile şi finanţările din ultimii doi ani", a declarat Ştefan Nanu, potrivit economica.net.

Ca educație, Nanu a absolvit cursurile facultății de Cibernetică, statistică și informatică economică, secția Cibernetică și previziune economică din cadrul ASE, are și un master, tot la ASE, și a mai urmat diferite programe internaționale, inclusiv pe cele ale Harvard Kennedy School, Venice International University sau Academiei Goldman Sachs.

XS
SM
MD
LG