În România, Banca Națională a revizuit recent, în creştere, prognoza privind inflaţia pentru luna decembrie, la 7,5%, cu 1,9 puncte peste estimările anterioare.
O accelerare puternică a prețurilor de consum a avut loc în octombrie, față de luna anterioară, în condiţiile în care prețul gazelor s-a majorat cu 46% iar combustibilul cu 23%.
Populația simte deja efectele creșterii prețurilor, spune pentru Europa Liberă analistul economic Aurelian Dochia. „Există deja familii îngrijorate de modul în care vor reuși să treacă de această iarnă. Fără îndoială că majorarea veniturilor reale, care a fost observată în ultimii ani în România va înceta din momentul acesta. Ultimele date statistice arată că, dacă sunt corelate cu inflația, veniturile au luat o turnură negativă”, spune analistul economic.
Odată cu rămânerea creșterilor de salarii și venituri în urma nivelului majorării prețurilor, puterea de cumpărare este mai redusă iar corecția se va produce în nivelul de trai, avertizează Aurelian Dochia.
„Cât de severă va fi această corecție, depinde de modul în care va evolua economia în 2022. Deocamdată, inclusiv prognoza de toamnă a Comisiei Europene arată o creștere pentru România în jur de 5%, ceea ce pare confortabil în comparație cu ce se întâmplă în alte țări din Europa, dar evident că rămân multe incertitudini. 2022 și anii care urmează vin pe un fond de tensiuni internaționale în creștere care măresc gradul de incertitudine. Deocamdată, privesc cu un optimism îngrijorat spre anul viitor”, spune analistul economic.
Mișcările la nivel internațional au fost marcate nu doar de revenirea economiei după perioadele de carantină, care avertiza cu privire la o creștere temporară a nivelului prețurilor, dar și de situații neprevăzute, precum blocajele din lanțurile de producție și aprovizionare mondiale.
Băncile centrale, care au ca țintă stabilitatea prețurilor, arată analistul economic Aurelian Dochia, nu au intervenit din cauza temerilor că temperarea creșterii prețurilor prin instrumente de politică monetară ar putea să aibă un impact negativ asupra revenirii economice.
În acest moment, ideea că ne aflăm în fața unui fenomen trecător nu mai este realistă, adaugă el, dar nici acum, în afară de unele bănci centrale din țări mai mici, care au avut unele grade de intervenție, mari economii precum cea din Statele Unite ezită să intervină prin creșterea dobânzilor, principalul instrument de intervenție al băncilor centrale. La fel și Banca Centrală Europeană.
Preşedintele acesteia, Christine Lagarde, a avertizat la începutul săptămânii că perturbările persistente din lanţurile de aprovizionare şi creşterea costurilor energiei încetinesc avansul economiei din zona euro şi vor menţine inflaţia la un nivel ridicat o perioadă mai lungă decât se estima.
Dar, spune Aurelian Dochia, „cu cât creșterile de prețuri durează mai mult de două-trei luni, cu atât ele sunt integrate în lanțurile de producție. Cred că în momentul de față nu mai putem vorbi de o creștere temporară iar creșterile de prețuri la care asistăm acum vor rămâne la acest nivel mult mai crescut și în viitor”.
Un alt punct important care va afecta evoluțiile la nivel global este cel al angajamentelor cu privire la tranziția energetică menită să combată schimbările climatice. Trecerea globală la surse nepoluante vine cu costuri foarte mari, spune Aurelian Dochia, care nu au fost luate în considerare în previziuni. Prețul energiei a afectat deja piața și va continua să o facă.
În România, Banca Națională estimează că prețurile vor continua să crească până în luna aprilie.
În Statele Unite, unde costurile cu energia au crescut cu 30% și inflația are cea mai mare rată anuală din 1990 și până în prezent, specialiștii cred că primele reglaje se vor produce după rezolvarea problemelor din lanțurile de aprovizionare.
Marea Britanie a ajuns în octombrie la cea mai mare rată a inflației din ultimii 10 ani, pe fondul costurilor la energie, scrie BBC, dar și al perturbărilor din lanțurile de producție și al sprijinului guvernamental oferit mediului de afaceri în timpul pandemiei.
În Uniunea Europeană, arată experții Comisiei Europene, „presiunile temporare asupra prețurilor la nivel mondial determină creșterea inflației la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani. /.../ Inflația se poate dovedi mai ridicată decât se anticipase în cazul în care constrângerile în materie de aprovizionare durează mai mult, iar creșterile salariale care depășesc creșterea productivității se răsfrâng asupra prețurilor de consum”.
Potrivit datelor publicate, miercuri, de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a crescut în luna octombrie până la 4,4%, de la 3,6% în luna septembrie Țările membre cu cele mai ridicate rate sunt Lituania (8,2%), Estonia (6,8%), Ungaria (6,6%) şi România (6,5%).
