Un proiect de cod al urbanismului, care-și propune să pună în acord legi din domeniile amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, ar fi trebuit să intre în aceste zile la vot în comisii și în plenul Camerei Deputaților, dar dezbaterile au fost amânate până la toamnă.
Codul a fost adoptat tacit de Senat la începutul lunii iunie în forma propusă de Ministerul UDMR al Dezvoltării, condus de Attila-Zoltán Cseke, dar, înainte de a intra în dezbateri la Camera Deputaților, PSD a inițiat o serie de amendamente controversate care au pus sub semnul întrebării buna-credință a legiuitorului.
Inexistent până acum în legislația românească, Codul își propune să pună în acord nu mai puțin de șaptesprezece legi, hotărâri de Guvern, ordine de ministru și ordonanțe de urgență. Prevederile unora dintre ele sunt divergente sau chiar contradictorii, altele păcătuiesc prin suprareglementarea domeniului, lăsând în schimb alte sectoare total neacoperite.
Însă, odată cu intervenția PSD, prin amendamentele introduse la Camera Deputaților, alte interese decât cele de reglementare a domeniului prind contur, iar activiștii, Opoziția, primarul general și Ordinul Arhitecților spun, fără echivoc, că interesele dezvoltatorilor imobiliari sunt cele care sunt avute în vedere prin modificările propuse.
Pentru că discuțiile în Cameră au fost amânate până la toamnă după ce primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a acuzat coaliția PSD - PNL că „legalizează hoția din urbanism și construcții”, parlamentarii puterii s-au repliat și au introdus o parte din amendamentele nocive în Legea spațiilor verzi.
Proiectul zăcea în sertarele Comisiei de mediu de mai bine de trei ani, de unde au fost scoase marți și adoptate pe repede-înainte, pentru ca miercuri să poată fi supuse votului în plen.
Este vorba de acele reglementări care distrug regimul juridic al spațiilor verzi. Or, o prevedere similară era prevăzută și în Codul de urbanism amânat pentru toamnă.
După același tipar ca în cazul Codului de urbanism, și adoptarea Legii spațiilor verzi a fost amânată după mai multe proteste ale activiștilor de mediu, iar coaliția de guvernare urmează să o discute, cu forțe proaspete, în sesiunea din toamnă.
Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a făcut un apel către liberali, partenerii de guvernare ai PSD, cărora le-a amintit că au câștigat ultima oară alegerile cu promisiuni despre sănătatea mediului din așezările urbane și cu garanții despre legalitatea măsurilor ce vor fi luate în administrarea sa.
De altfel, sănătatea publică nici nu trebuie promisă de guvernanți și nici nu ar trebui să facă obiectul vreunei promisiuni electorale.
Articolul 35 din Constituția României le garantează cetățenilor săi dreptul la un mediu sănătos.
Art. 35 Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic. Statul este obligat să asigure cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept, iar persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi ameliora mediul înconjurător.
De aici și până la punerea în practică a acestor principii, însă, este cale lungă.
Dacă amendamentele PSD, vor fi totuși adoptate, construcțiile ridicate ilegal nu vor mai putea fi demolate, construcțiile anulate de PUZ-uri vor fi autorizate ulterior, iar multe din spațiile verzi vor deveni teren de construcție.
Fostul ministru UDMR al Dezvoltării, lucrărilor publice și administrației (MLPA), Attila-Zoltán Cseke, în mandatul căruia a fost inițiat Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC), se dezice total de demersul deputaților PSD care au promovat amendamentele la Cod, după rocada PNL – PSD la guvernare, soldată și cu eliminarea UDMR din guvern.
Fostul ministru insistă că, în mandatul său, nu a inițiat și nici nu a susținut vreo prevedere care să pună în pericol spațiile verzi.
„Exclus, nu susțin modificarea prevederilor aplicabile spațiilor verzi. Proiectul Codului urbanismului, așa cum a fost promovat în mandatul meu, nu prevede nicio modificare la regimul juridic aflat în vigoare, aplicabil spațiilor verzi”, a spus Cseke Attila.
Proiectul Codului urbanismului, așa cum a fost promovat în mandatul meu, în cadrul guvernului din care am facut parte, nu prevede nicio modificare la regimul juridic aflat în vigoare, aplicabil spațiilor verzi.Attila-Zoltán Cseke, fost ministru al Dezvoltării
Ministrul a mai declarat că „UDMR nu susține propunerile de modificare a regimului aplicabil spatiilor verzi”.
Miza amendamentelor
Potrivit amendamentelor PSD, pentru moment amânate de la adoptare, sub pretextul descentralizării, Capitala va fi lipsită de o gândire unitară, transformând-o în tot atâtea orașe câte sectoare are, un soi de struțo-cămilă urbanistică în care fiecare primar de sector va putea face ce-l taie capul în materie de urbanism.
Planul de Urbanism Zonal va putea fi adoptat la nivel de sector. În schimb, competența Consiliului General al Municipiului București va privi documentațiile de urbanism care vizează imobilele clasate individual ca monument, imobilele și construcțiile amplasate în zone protejate și terenurile care depășesc limita administrativ- teritorială a unui sector sau care se realizează în extravilan.
Prevederile actelor normative intrate în vigoare ulterior adoptării unor documentații de urbanism nu pot limita sau infirma drepturile câștigate prin inițierea unor investiții.
Mai mult, din legea urbanismului va fi eliminat articolul care prevede că nu pot fi inițiate și aprobate documentații de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcții ridicate fără autorizație de construire sau care nu respectă prevederile autorizației de construire.
Modificarea propusă de parlamentarii PSD este justificată de situația în care investitorul se încadrează în prevederile documentației PUG, însă este forțat de lege să realizeze PUZ pentru autorizarea lucrărilor de construcții. El trebuie să poată iniția documentații de urbanism pentru intrarea în legalitate, spun autorii amendamentelor.
Potrivit altui amendament, dacă PUZ-ul aprobat ilegal a fost anulat, în cazul în care au început deja investițiile, prevederile sale se aprobă în continuare.
Hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a anulat o documentație de urbanism nu produce efecte asupra actelor administrative individuale care au fost emise în temeiul respectivei documentații de urbanism.
Atac pe două fronturi. Talentatul domn Varga
Cât privește protecția mediului, PSD elimină total articolul din Ordonanța de Urgență privind protecția mediului, OUG 195/2005, care protejează spațiile verzi indiferent care este regimul de proprietate asupra lor: public sau privat. Or, odată cu eliminarea acestui articol, se va putea construi pe spațiile verzi, fie ele publice sau private.
La acest nivel, Coaliția PSD- PNL a acționat pe două fronturi.
Într-un interviu acordat pentru Europa Liberă, Alexandru Opriță, manager de program al Platformei de mediu pentru București, de la Fundația Comunitară București, spune că PNL a încercat în mai multe rânduri, încă din 2016-2018, să schimbe regimul spațiilor verzi. Iar atacul ar fi fost gândit, cu premeditare, pentru modificarea Legii spațiilor verzi în cazul unui eșec la adoptarea Codului pentru urbanism, acuză activistul de mediu.
„Ce trebuie să știți dvs. este că o parte din amendamentele pe care le au în codul urbanismului cu privire la spațiile verzi și construirea pe spații verzi ei încearcă să le pună și în legea spațiilor verzi. Că și legea spațiilor verzi e în proces de revizuire de mult timp. Ei, parțial au reușit acolo să-și bage niște amendamente destul de toxice”, a declarat Opriță, după ce discuțiile despre Codul de urbanism au fost amânate pentru la toamnă, dar cu o seară înainte de replierea din Comisia de Mediu în privința spațiilor verzi.
În mandatul parlamentar trecut s-a început revizuirea Legii spațiilor verzi, care a ajuns la vot în 2019-2020; o lege de care „toată lumea era cât de cât mulțumită”, relatează Opriță.
„Și după aia, fix la votul în plen a venit un parlamentar PNL, Aurel Glad Varga, legat de zona Arad-Oradea, cu niște amendamente. Direct în plen. Unul dintre amendamente spune că practic tuturor terenurilor încadrate în documentații de urbanism ca spații verzi, dacă sunt proprietate privată, li se poate schimba încadrarea cu o documentație, printr-un PUZ local făcut de proprietari.”
Or, această prevedere vine în contradicție cu legea în vigoare care nu permite ca zonele încadrate ca spații verzi să-și schimbe destinația.
Surprinzător, demersul lui Varga, produs în urmă cu niște ani se pliază pe viziunea avocatului Alin Oprea, de la „Stoica și Asociații”, care spune că, odată retrocedat proprietarului, spațiul verde poate deveni teren de construcții pentru că primează dreptul de proprietate.
„Ceea ce prevede legea spațiilor verzi este că autoritatea trebuie să-l exproprieze pe acel proprietar dacă dorește să mențină terenul ca spațiu verde. Și autoritățile din București, cel puțin, nu prea fac acest lucru.
Adică poți să faci parc, poți să te îngrijești de sănătatea cetățenilor Bucureștiului, dar trebuie să răscumperi proprietatea de la acea persoană.
Eu sunt perfect de acord că trebuie să existe parcuri, dar parcurile să fie făcute pe proprietatea publică, nu pe proprietatea privată. Cât timp terenul rămâne în proprietate privată, nu prea e în regulă să se priveze proprietarul de toate atributele dreptului”, spune avocatul Alin Oprea pentru Europa Liberă.
Alexandru Opriță nuanțează și susține că, de fapt, retrocedarea nu are nicio legătură cu proprietarul inițial, deposedat de comuniști de proprietatea sa, la care face referire avocatul atunci când vorbește de actul de dreptate făcut astfel proprietarului.
E vorba, de fapt, de cumpărarea unor drepturi succesorale, iar cel care câștigă retrocedarea are opțiunea de a primi în compensație alt teren sau să păstreze destinația spațiului verde după retrocedare. Așa cum, de altfel, și prevede legea în vigoare.
El arată cu degetul raportul vicios dintre retrocedare și intenția premeditată de a construi pe spațiul verde, tocmai pentru că aceste terenuri sunt, cel mai adesea, amplasate central sau în zone foarte bine cotate.
„Dacă accepți să primești un teren care era încadrat ca spațiu verde, cu ce drept vii tu după aia și spui «Da’, eu nu mai vreau să fie spațiu verde, vreau să construiesc pe el că e proprietate privată?». Dacă tu știai că vrei să construiești, cere să ți se dea în compensare în altă parte”, spune Opriță.
Ăsta a fost primul pas: o dată să cumpere drepturile litigioase și să obțină terenul, iar apoi să umble în documentația de urbanism și să schimbe încadrarea terenului.Alexandru Opriță
„Numai că s-au retrocedat bucăți din parcuri, parcele foarte bine amplasate în centrul orașului. Ăsta a fost primul pas: o dată să cumpere drepturile litigioase și să obțină terenul, iar apoi să umble în documentația de urbanism și să schimbe încadrarea terenului”, explică Opriță.
Numai că, din cauza restricțiilor legii în vigoare, demersul a fost sortit eșecului, așa că au ales calea politică, a promovării de amendamente în Parlament, pentru a nu mai risca cu PUZ-urile ilegale în care multe dintre spațiile verzi deveneau zone construibile după retrocedare.
„Da, sunt proprietăți private. Nu zice nimeni că nu-s private, da, ei au ales să le fie retrocedate niște zone încadrate ca spații verzi (…). Oricine are o proprietate privată are drepturi, dar are și niște îndatoriri față de sănătatea publică generală”, conchide activistul.
Iar Legea spațiilor verzi, pe care Coaliția o vrea de asemenea modificată, cel puțin ca debușeu în cazul în care eșuează amendamentele privind Codul urbanismului, prevede că înstrăinarea și atribuirea terenurilor cu spații verzi se efectuează cu păstrarea destinației de spațiu verde, nefăcând distincție în funcție de regimul dreptului de proprietate asupra terenului.
După ce amendamentele lui Varga au trecut de plen și legea a ajuns la președintele Iohannis, asupra sa s-au făcut presiuni din partea societății civile și acesta a retrimis-o în Parlament, unde zace de mai mult de un an, pentru ca, recent, prin aceeași metodă a amendamentelor, să se încerce iar schimbarea regimului spațiilor verzi.
Dacă aceste amendamente vor trece, spațiile verzi care sunt proprietate privată nu vor putea fi încadrate în registrul spațiilor verzi, deși acesta este rolul lor. Pentru că, odată încadrate acolo, nu se vor mai putea ridica niciodată construcții în spațiul lor.
Miercuri, după protestul a 40 de organizații civice, deputații puterii au renunțat la votul în plen pentru proiectul care pune în pericol spațiile verzi.
Daniel Trifu, vicepreședintele asociației Eco-Civica, unul dintre activiștii care au avertizat asupra proiectului spațiilor verzi exact cu o seară înainte de votul în Camera Deputaților, a declarat că modificările aduse legii sunt consecința unui lobby puternic al dezvoltatorilor imobiliari, care „își doresc să poată construi pe spațiile verzi retrocedate și să intre în legalitate cu construcții ilegale în acest moment”.
Daniel Trifu explică din punctul său de vedere schema care s-ar ascunde în spatele amendamentelor: Bucureștiul ar pierde spații verzi din zona centrală, urmând să fie amenajate altele, în compensare, la marginea Capitalei, unde nu le folosește nimeni.
O alt consecință ar fi fost, explică Trifu, creșterea gradului de betonare de la 10% la 30% pentru toate categoriile de spații verzi, ceea ce ar fi dus în legalitate toate restaurantele ilegale din parcuri și zonele verzi. Pentru bazele sportive betonarea permisă ar fi crescut de la 30% la 70%.”
„Toate hotărârile de demolare a clădirilor construite ilegal pe spații verzi ar putea deveni nule și toată lumea intră în legalitate. Avem cartiere întregi în situația asta, Modrogan, Peninsula Tei”, insistă activistul de la Eco-Civica.
Amânarea din Camera Deputaților, pe ultima sută de metri, înainte de votul programat, a fost determinată de o alianță de 16 organizații civice din 10 mari orașe ale României, Rețeaua pentru Natură Urbană, care a cerut Coaliției PNL-PSD să respingă amendamentele făcute la Legea spațiilor verzi.
Pentru moment, răspunsul este doar o amânare. La toamnă Parlamentul se poate reuni cu forțe noi, se tem organizațiile civice.
„Prin aceste amendamente [...] se dă posibilitatea de a construi pe spații verzi private și retrocedate. Acest lucru va încuraja haosul imobiliar și dereglementarea urbanismului în România, va duce la fragmentarea parcurilor existente și va reduce spațiul verde din orașe. Considerăm că adoptarea acestor amendamente ar fi un atac direct la sănătatea a 12.520.000 locuitori care trăiesc în orașe, adică aproximativ 60% din populația țării”, subliniază Rețeaua pentru Natură Urbană.
Șase sectoare și tot atâtea orașe. Spațiu verde mai puțin
„Ce au încercat acum pe legea spațiilor verzi, la un nivel mai mare încearcă și în Codul urbanismului și anume să schimbe destinația terenurilor încadrate ca spații verzi din orașe, plus intrarea în legalitate a unor edificii construite ilegal.
La care se adaugă PUZ-urile locale, de sector, pe care autorii amendamentelor nu le mai vor trecute prin Consiliul General”, sintetizează managerul Platformei de mediu București, Alexandru Opriță, ceea ce numește desantul dat de PSD – PNL asupra sănătății mediului.
Sub pretextul așa-zisei descentralizări, Consiliul General și Primăria Generală nu vor mai avea nicio influență asupra modului în care fiecare sector din București va alege să se dezvolte, potrivit acelorași amendamente PSD.
„Ceea ce este o aberație pentru că n-ai cum să ai șase orașe într-unul singur. Tocmai de asta până acum PUZ-urile sectoarelor, planurile urbanistice zonale, erau trecute prin Consiliul General, că se considera că trebuie o dezvoltare unitară”, punctează Opriță.
Pentru că unele au fost, însă, anulate în instanță, iar PSD nu mai are „tot controlul cum au avut în mandatul trecut pe toate sectoarele și la Primăria Generală, acum vor ca fiecare să fie cu căprăria lui, ca fiecare primar de sector să poată decide cumva independent cum se face dezvoltarea propriului sector, ignorând faptul că propriul sector este de fapt doar o felie dintr-un oraș”, mai arată acesta.
Indignarea activiștilor e accentuată de discrepanța dintre intențiile politicienilor de la București și normele UE. Uniunea Europeană recomandă un minimum de 26 de metri pătrați de spațiu verde pentru fiecare locuitor, în timp ce Organizația Mondială a Sănătății recomandă un nivel de 50 de metri pătrați/cap locuitor.
Deși, oficial, Registrul Spațiilor Verzi din 2011 arăta că bucureștenilor le-ar reveni 23,21 de metri pătrați pe cap de locuitor, cu tot cu spațiile verzi private, Curtea de Conturi avea să constate peste trei ani, în 2014, că suprafața verde reală pentru fiecare locuitor din Capitală este sub 10 metri pătrați.
„Dezvoltatorii imobiliari mai fac o încercare de a pune mâna pe spațiile verzi. Nu este prima dată, au aplicat aceeași strategie și acum câțiva ani când în Parlament se dezbătea legea spațiilor verzi.
Cu ajutorul prietenilor lor politicieni au introdus o serie de amendamente care permiteau schimbarea destinației unui spațiu verde. Atunci au eșuat, așa că mai fac o încercare acum când se discută în Parlament Codul Urbanismului”, spune Antoniu Bumb, campaigner Declic.
El spune că, „dacă legea trece cu amendamentele absolut toxice propuse de PSD, cei ce dețin terenuri pe care acum se află parcuri vor putea să taie copacii și să construiască acolo un mall, parcări sau cartiere de blocuri.”
Cel mai bun exemplu, spune el, este Parcul IOR din Capitală, unde pe 12 hectare de spații verzi se va putea construi, dacă legea trece cu aceste amendamente.
Într-o situație similară ar fi Parcurile Grozăvești, Tineretului, Prisaca Dornei, Brâncuși, Poligrafiei „unde, în câțiva ani, am putea avea betoane în locul ierbii și zgârie nori în locul copacilor.”
Cazul Cathedral Plaza. Ridicată ilegal, ar putea intra în legalitate
Cât privește construcțiile ridicate în ciuda anulării autorizațiilor de construire de către instanța de judecată, avocații spun că instanța va putea dispune, la cererea titularului autorizației de construire anulate, menținerea construcțiilor realizate în cazul în care aceasta a fost făcută în conformitate cu dispozițiile legale.
Pe scurt, dacă o clădire e bine construită, nu mai contează dacă este ridicată ilegal.
„Păi, depinde ce înseamnă dispoziții legale”, spune Alexandru Opriță. „Pentru că în momentul în care autorizația e anulată în instanță, de obicei chestia asta nu se face pentru că din punct de vedere structural casa aia nu rezistă. Se face pentru că autorizația nu a fost acordată pe niște temeiuri legale”, atrage atenția activistul.
El a dat exemplul Cathedral Plaza, o clădire de 19 etaje din București, construită ilegal la intersecția străzilor General Berthelot și Luterană, care nu a fost niciodată dată în folosință.
„Acolo au obținut o autorizație de construire, dar autorizația de construire a fost atacată în instanță. Nu s-au oprit, au continuat, iar instanța a decis că autorizația nu respectă legile în vigoare (…) și au venit cu multe etaje (…). Au găsit niște portițe la primărie ca cineva să le semneze niște autorizații ilegale. Ce propune PSD acum prin Codul urbanismului e ca aceste construcții, chiar dacă au autorizații declarate ilegale, emise ilegal să poată fi reautorizate”, spune Alexandru Opriță.
Ordinul Arhitecților a avertizat că modificările la Codul urbanismului pregătesc terenul pentru catastrofe cum a fost cea provocată de cutremurul din Turcia.
Arhitecții își afirmă dezacordul față de propunerile de amendare a proiectului, prin derogare (modificarea parametrilor legali cu urmărirea intereselor de grup în deserviciul interesului public general) și dereglementare (amputarea legii), și cer o dezbatere reală în Parlament înaintea luării oricărei decizii.
