„Având în vedere natura permanentă, complexă și severă a sechelelor noastre, nevoia de a le repara, îngriji și monitoriza pe perioada întregii vieți prin operații și protocoale complexe de tratament, dar și modul în care am dobândit aceste leziuni și factorii care au contribuit la înrăutățirea lor, vă solicităm să ne asigurați sprijin pe viață, prin plata tuturor tratamentelor, intervențiilor chirurgicale, procedurilor de recuperare etc - atât de natură funcțională, cât și de îmbunătățire a aspectului cicatricilor - în străinătate (pe toate teritoriile lumii, UE și non-UE) și în țară, atât în ambulatoriu, cât și cu internare și în orice altă formă necesară, în instituții medicale de stat și în cele private, precum și la terapeuți sau medici independenți, legate de accidentul din data de 30 octombrie 2015, produs în clubul Colectiv”, solicită supraviețuitorii în scrisoarea deschisă.
Cum funcționează decontarea tratamentului pentru supraviețuitorii din Colectiv acum?
În prezent, guvernele României adoptă în fiecare an o Hotărâre de Guvern (HG) care prevede decontarea tratamentelor și sumele alocate anual pentru plățile atât în țară, cât și în străinătate. Se întâmplă în apropierea comemorării tragediei din urmă cu patru ani.
Statul român, practic, recunoaște că este vinovat de tragedia din ColectivAugustin Zegrean
Niciun guvern nu a refuzat adoptarea unei noi HG pentru prelungirea decontării tratamentelor, respectiv pentru suplimentarea alocărilor bugetare necesare.
E drept că în contextul predictibilității precare dovedite de statul român în istoria sa post-decembristă, supraviețuitorii din Colectiv trec anual printr-o perioadă de incertitudine înainte de termenul limită de prelungire a hotărârii de guvern.
Însă, chiar și așa, din punct de vedere politic este greu de imaginat cum orice partid din România ar refuza vreodată decontul tratamentelor pentru supraviețuitorii din Colectiv.
În 2019, 16 supraviețuitori beneficiază de aceste decontări.
Care a fost reacția la scrisoarea deschisă?
Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, a declarat, după publicarea scrisorii deschise, „ susţinem propunerea lor de modificare a legislaţiei astfel încât să primească decontarea îngrijirilor atât timp cât au nevoie”. „Am convenit să facem această propunere de ordonanţă de urgenţă de modificare a Legii sănătăţii”, a mai spus ministrul.
Persoane în aceeași situație trebuie să primească același tratamentAugustin Zegrean
Și premierul Viorica Dăncilă a reacționat imediat și favorabil acestui demers.
Numai că, între timp, guvernul a fost demis prin moțiune de cenzură. Surse din Ministerul Sănătății au confirmat pentru Europa Liberă că proiectul de Ordonanță este finalizat, dar nu a mai putut fi adoptat după aprobarea moțiunii.
Conținutul proiectului nu este cunoscut. Ministrul Sorina Pintea nu a dorit să comenteze pe marginea lui.
Unde pot apărea probleme? La constituționalitate
„Statul român poate să ofere astfel de măsuri compensatorii, în principiu nu este ilegal sau neconstituțional”, explică la Europa Liberă Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale. Zegrean amintește că și răniții de la Revoluția din 1989 beneficiază de o compensare specială. „Situații excepționale suportă măsuri excepționale”.
Într-o lege ar trebui definită situația în care statul are o vină în evenimentele produse.Csaba Asztalos
Zegrean mai afirmă că prin decontarea pe viață a acestor tratamente „statul român, practic, recunoaște că este vinovat de tragedia din Colectiv. Și asta e bine”.
Însă, conform fostului președinte al CCR, decizia ar trebui luată prin lege, nu prin OUG. „Parlamentul este suveran și parlamentul ar trebui să-și asume această răspundere, nu un guvern”.
„Iar o lege trebuie să fie scrisă în așa fel încât, pe viitor, și alți pacienți să poată beneficia de măsuri identice. Persoane în aceeași situație trebuie să primească același tratament, acesta este principiul constituțional de bază”, subliniază Zegrean.
Evitarea unei discriminări
„Tragedia din Colectiv fost un eveniment neașteptat, iar prin amploarea sa este o catastrofă. În tot acest context, există elemente care țin de responsabilitatea statului – de la autorizarea clubului până la problemele ulterioare de asigurare a îngrijirilor medicale”, spune, la Europa Liberă, Csaba Asztalos, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD).
Asztalos explică pericolul unui demers la nivel de lege sau OUG: „Ar avea o problemă de constituționalitate, pentru că o lege nu poate fi scrisă pentru un grup de persoane”.
„Într-o lege ar trebui definită situația în care statul are o vină în evenimentele produse. Într-o astfel de situație, în care statul e în culpă, se pot justifica tratamente atât cât e nevoie și pentru alți supraviețuitori”.
În discuția cu Europa Liberă, Asztalos a dat exemplul unui accident într-o mină în care statul are obligația să asigure protecția muncii și condiții de siguranță. „Și într-un astfel de scenariu, este legitim să pot aștepta ca tratamentul să fie acordat atât cât este necesar”.
Curajul politic
Că niciun partid, niciun guvern, niciun parlamentar sau președinte nu ar refuza niciodată sprijin acordat supraviețuitorilor din Colectiv este o afirmație cu valoare de axiomă. Nu există niciun argument rațional sau emoțional pe baza căruia cineva s-ar putea împotrivi.
Că vreodată un partid, guvern, parlamentar sau președinte vor avea curajul să elaboreze o lege care să spună clar că, acolo unde statul e de vină, pacienții supraviețuitori vor beneficia toți de tratament pe viață, nu este nicidecum axiomatic.
Tragedia din clubul Colectiv a lăsat multe puncte la capitolul lecții ce trebuie învățate și, mai ales, aplicate.
Însă, deocamdată, cea mai mare jignire la adresa victimelor și a supraviețuitorilor este lipsa de asumare.
O lege care să asigure tratamentul lor și al tuturor celor care ar ajunge într-o asemenea situație din vina statului ar fi o adevărată dovadă de respect la patru ani după tragedie.
Facebook Forum