Linkuri accesibilitate

Raportul CE privind statul de drept. Ce riscă România pentru că stă prost inclusiv la independența presei


CE a analizat în raportul privind statul de drept perioada în care Cătălin Predoiu (stânga) era ministru al Justiției, liderul PSD, Marcel Ciolacu, era președintele Camerei Deputaților, iar Nicolae Ciucă premier.
CE a analizat în raportul privind statul de drept perioada în care Cătălin Predoiu (stânga) era ministru al Justiției, liderul PSD, Marcel Ciolacu, era președintele Camerei Deputaților, iar Nicolae Ciucă premier.

România nu a făcut niciun progres în ceea pentru introducerea regulilor de lobby pentru parlamentari, în consolidarea guvernanței* și independența editorială a mass-media ca serviciu public și în consultarea publică în adoptarea legislației, arată raportul anual al Comisiei Europene privind statul de drept.

De asemenea, lipsă totală de progrese a înregistrat România și la înființarea unei instituții pentru drepturile omului ținând cont de Principiile ONU de la Paris, arată același document.

Respectarea statului de drept are strânsă legătură cu acordarea fondurilor europene. Începând cu 2021, bugetul UE dispune de un nivel suplimentar de protecție în cazurile în care încălcarea principiilor statului de drept afectează sau riscă să afecteze interesele financiare ale UE.

Acest lucru se datorează unui regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului UE, cunoscut și sub denumirea de „regulament de condiționalitate”. Acest nou regim de condiționalitate permite UE să ia măsuri – de exemplu suspendarea plăților sau corecții financiare – pentru a proteja bugetul.

În schimb, raportul pe anul acesta arată că România a făcut „progrese semnificative” în revizuirea Legilor Justiției, pentru consolidarea garanțiilor de independență a ei, inclusiv pentru reformarea regimului disciplinar al magistraților.

De asemenea, a făcut „unele progrese” pentru investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor în justiție, prin raportare la standardele europene și avizele Comisiei de la Veneția, arată documentul citat.

„Progrese semnificative” a făcut România și în recrutarea procurorilor DNA și „unele progrese” în monitorizarea atentă a impactului noului sistem asupra anchetării și urmăririi penale a infracțiunilor de corupție în sistemul judiciar.

Reformele din justiție și în domeniul anticorupție au fost monitorizate de Comisia Europeană până în noiembrie 2022, prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV).

Ultimul astfel de raport recomanda încetarea monitorizării României prin acest instrument, dar continuarea monitorizării prin mecanismul privind Statul de drept, aplicat tuturor statelor membre.

Recomandările Comisiei pentru România:

• Finalizarea procesului inițiat privind legile justiției ținând cont de recomandările cuprinse în avizul Comisiei de la Veneția;
• Măsuri la nivel operațional pentru investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor din sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce privește infracțiunile de corupție, ținând cont de standardele europene;
• Asigurarea resurselor umane adecvate pentru sistemul de justiție, inclusiv pentru serviciile de urmărire penală, ținând cont de standardele europene;
• Introducerea, fără întârziere, a regulilor de lobby pentru membrii Parlamentului;
•Consolidarea regulilor și mecanismelor de îmbunătățire a guvernării independente și a independenței editoriale a mass-media de serviciu public, ținând cont de standardele europene privind mass-media de serviciu public;
• Consultări publice eficiente înainte de adoptarea legislației;
•Acreditarea unei Instituții Naționale pentru Drepturile Omului, ținând cont de Principiile ONU de la Paris.

Comisia analizează în raportul său anual situația în ansamblu din Uniunea Europeană, dar consacră și 27 de capitole pentru fiecare stat membru, în care se analizează evoluțiile semnificative înregistrate din iulie 2022. Raportul include și o evaluare a recomandărilor de anul trecut și prezintă din nou recomandări specifice statelor membre.

Deși există în continuare preocupări legate de statul de drept în unele state membre ale UE, raportul a devenit un factor-cheie al schimbării și al reformelor pozitive.

De fapt, 65 % din recomandările de anul trecut au fost puse în aplicare, integral sau parțial, spune Comisia. Acest lucru arată că în statele membre se depun eforturi considerabile pentru a da curs recomandărilor din anul precedent.

Având în vedere că reformele de îmbunătățire a cadrului privind statul de drept necesită timp, s-a realizat o evoluție semnificativă pe parcursul unui singur an. În același timp, în unele state membre persistă preocupări sistemice.

Raportul vizează patru piloni: sistemele naționale de justiție, cadrele anticorupție, pluralismul mass-mediei și alte sisteme de control și echilibru instituțional.

Guvernanța este o „altfel de guvernare”, o alternativă la acțiunea guvernamentală, care privește redistribuirea puterii în spațiul public prin renegocierea autorității în rețele parteneriale: parteneriate sociale (guvern – patronat – sindicate), parteneriat public – privat (structuri de stat – mediul de afaceri) sau parteneriat civic (autorități publice – societate civilă).

Europa Liberă România e pe Google News. Vă puteți abona AICI.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG