Finanțarea reprezintă cea mai importantă cerere de propuneri din cadrul actualului program MIE Transporturi.
„Proiectele selectate vor contribui la transformarea rețelei de transport a Europei”, pentru ca transportul în țările membre să fie „mai curat, mai eficient și mai atractiv pentru pasageri și mărfuri, sporind în același timp siguranța”, spune Wopke Hoekstra, comisar pentru acțiunea climatică și responsabil pentru transport.
El s-a arătat „deosebit de mulțumit de faptul că au fost finanțate mai multe proiecte care susțin căile de solidaritate UE-Ucraina”.
Aceste noi coridoare, spune comisarul, „sunt de o importanță cheie pentru a contribui la integrarea Ucrainei și Moldovei în UE”.
România primește 149 milioane de euro pentru 9 proiecte, din care unul este național, iar celelalte sunt proiecte multi-naționale ale UE, cu participarea unei entități naționale, transmite Comisia Europeană.
La nivelul UE, aproximativ 83 % din finanțare va sprijini proiecte aliniate la obiectivele climatice ale UE, punând accentul pe îmbunătățirea și modernizarea căilor ferate, a căilor navigabile interioare și a rutelor maritime în cadrul rețelei transeuropene de transport (TEN-T).
Astfel, proiectelor feroviare le va fi alocată 80 % din suma totală de 7 miliarde de euro.
Cele mai importante proiecte includ conexiunile feroviare transfrontaliere dintre statele membre din regiunea baltică (Rail Baltica), dintre Franța și Italia (Lyon-Torino) și dintre Danemarca și Germania (tunelul Fehmarnbelt).
În plus, aproximativ 20 de porturi maritime din mai multe țări vor beneficia de sprijin pentru modernizarea infrastructurii, în special pentru alimentarea cu energie electrică a navelor la țărm și pentru transportul energiei din surse regenerabile.
Porturi din Irlanda, Spania, Finlanda, Țările de Jos, Germania, Malta, Lituania, Cipru, Croația, Grecia și Polonia vor primi sprijin pentru modernizarea infrastructurii, din care unele le vor permite să furnizeze energie electrică de la țărm navelor, sau transportul energiei regenerabile.
Lucrările la infrastructura căilor navigabile interioare vor îmbunătăți legăturile transfrontaliere dintre Franța și Belgia în bazinul Sena-Scheldt și între România și Bulgaria pe Dunăre. Porturile interioare din Austria, Germania și Țările de Jos vor primi, de asemenea, finanțare, astfel încât să poată continua să promoveze rețeaua europeană de râuri și canale pentru transport durabil.
Mai multe dintre proiectele selectate vor spori capacitatea culoarelor de solidaritate UE-Ucraina, care au fost instituite pentru a facilita importurile și exporturile între Ucraina și UE, având ca obiectiv îmbunătățirea infrastructurii rutiere, a punctelor feroviare de trecere a frontierei și a integrării sistemului feroviar ucrainean.
Pentru transportul rutier, lansarea sistemelor și serviciilor de transport inteligente (ITS) cooperative și crearea unor zone de parcare noi, sigure și securizate va crește siguranța atât pentru persoane fizice, cât și pentru profesioniști.
Proiectele de management al traficului aerian vor continua să dezvolte un cer unic european, astfel încât transportul aerian să devină mai eficient, mai sigur și mai durabil.
În cele din urmă, mai multe proiecte vor permite o capacitate mai mare de-a lungul căilor de solidaritate UE-Ucraina, înființate pentru a facilita importurile și exporturile între Ucraina și UE.
Aceste proiecte acoperă:
- îmbunătățirea infrastructurii de transport rutier la punctele de trecere a frontierei dintre Ucraina, Moldova și România;
- creșterea capacității la punctul de trecere a frontierei feroviare Ungaria-Ucraina;
- un nou tronson de drum în Polonia care îl extinde până la granița cu Ucraina;
- studii și lucrări de integrare a sistemului feroviar ucrainean în UE.
De asemenea, ziua de mâine, 18 iulie, marchează data intrării în vigoare a Regulamentului TEN-T revizuit, care va contribui în mod semnificativ la promovarea unor moduri de transport mai durabile, la promovarea digitalizării și la îmbunătățirea multimodalității între diferitele moduri de transport, arată sursa citată.
