Conform ultimei scheme de compensare, valabilă din aprilie 2022, aproximativ 90% dintre consumatorii casnici și noncasnici beneficiază de un preț subvenționat la gaze și electricitate.
Estimările arată că Guvernul are nevoie de 3% din PIB, adică 40 de miliarde de lei, pentru a plăti compensarea estimată până la finalul de an. Prețurile însă cresc, mai ales la energie electrică.
În aprilie, în nota de fundamentare a ordonanței privind compensările din Energie, ministerul de resort avea în vedere trei scenarii pentru compensare.
Cel optimist prevedea o încărcare bugetară de 14 miliarde de lei, iar cel pesimist de 40 de miliarde de lei. Suma era pentru întreaga perioadă, adică până în martie 2023, iar banii urmau să fie plătiți în vară, după rectificarea bugetară.
După patru luni, România se află deja în scenariul pesimist, iar prețurile de pe piața nu par să țină cu autoritățile. Suma ajunge acum doar pentru acest exercițiu bugetar, adică până la finalul anului.
„La aproape 10 luni de la adoptarea unui concept de politică socială, prin utilizarea agenților economici din sectorul de furnizare în rol de intermediari și de pre-finanțatori, a devenit clar că schemele de protecție adoptate sunt greu implementabile și nesustenabile”, spune Daniela Dărăban, directorul executiv al ACUE, Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie.
Ce înseamnă plafonarea la gaze
Conform OUG 27/2022, pentru consumul realizat în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023 preţul final facturat de către furnizorii de energie electrică pentru consumatorii casnici va fi de:
- 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este mai mic sau egal cu 100 KWh;
- 0,8 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este cuprins între 100 kWh şi 300 KWh inclusiv;
Prețul plafonat de gaze naturale pentru clienții casnici este de maximum 0,31 lei/kWh (TVA inclus). Acest lucru înseamnă că furnizorul nu va putea depăși această valoare atunci când emite facturile de gaze naturale.
Rectificarea bugetară intens discutată în ultima vreme nu respectă promisiunile din primăvară. 7,3 miliarde de lei ar urma să fie utilizați pentru plata compensărilor energiei și gazelor către consumatorii casnici.
Banii ajung în bugetul Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. După estimările realizate de federația distribuitorilor de energie, la cererea oficialilor, pentru populație ar fi nevoie de 8,4 miliarde de lei, cu 1,1 mai mult decât suma alocată în proiectul de rectificare.
La rectificarea din vară, Ministerul Energiei, cel care se ocupă în special de compensările noncasnice, primește doar 2,5 miliarde de lei dintr-un necesar estimat chiar de el de 31 de miliarde. În plus, mai primește și promisiunea unei noi rectificări bugetare, la începutul lui noiembrie.
Promisiunea e însoțită de intenția de modificare a schemei de compensare.
„În ceea ce privește compensarea prețurilor la energie, din câte știu eu, este în curs de derulare, sunt discuții în sensul modificării OUG 27/2022”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Energiei, Daniela Pescaru.
Modificarea schemei de compensare și-ar dori-o și distribuitorii, mai ales că actuala rectificare bugetară nu numai că include sumele necesare pentru acoperirea plafoanelor de preț asumate de statul, dar expune la un risc major capacitatea de a mai funcționa a întregului sector energetic, spune Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități Energetice, care cuprinde principalii mari furnizori pe piața de energie.
Conform termenelor stabilite în OUG 27/2002, distribuitorii de energie compensează ei prețul către beneficiarul final urmând să primească, în termen de 45 de zile, banii de la stat. Distribuitorii introduc datele pe o platformă creată de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energetic (ANRE), care verifică realitatea din spatele fiecărei facturi emise pentru care se cere compensarea.
Abia la finalul lunii iulie ANRE a dat drumul platformei prin care companiile energetice pot încărca facturile și pot cere decontarea compensațiilor pe care le-au acordat clienților. Astfel, întârzierea cu care distribuitorii au ajuns să își primească banii a ajuns la cinci luni.
„În mod direct și imediat, această decizie riscă să genereze un blocaj la nivelul activității de furnizare, dar impactul ulterior se va resimți la nivelul întregului sector energetic și, în ultimă instanță, la clienții finali”, spune Daniela Dărăban, directorul executiv al ACUE.
Distribuitorii de energie spun că statul ar putea să se gândească la o metodă prin care să compenseze datoriile pe care distribuitorii din energie le au către el, cu ceea ce are să le plătească ca urmare a compensării. Astfel, lucrurile ar fi mai ușor de gestionat.
Proiectul ordonanței de rectificare a bugetului prin care se stabilesc alocările pentru sectorul energetic a fost dezbătut miercuri cu reprezentanții Consiliului Economic și Social. Patronatele au dat aviz negativ, iar ONG-urile și-au exprimat și ele dezaprobarea.
Sindicatele au dat aviz pozitiv cu rezerve. Radu Bunete, președinte executiv al asociației patronale Concordia, spune că e de neînțeles de ce Guvernul nu alocă suficienți bani pentru sectorul energetic în condițiile în care creșterea economică înregistrată în primele șase luni se bazează tocmai pe banii veniți de la producătorii de energie la care statul deține acțiuni.
„Acești bani trebuie întorși la consumatori, pentru ca ei să facă față creșterilor de preț. Acesta este și mecanismul prevăzut de Guvern prin plafonarea prețurilor. Consumatorii plătesc un preț mai mic, iar diferența este rambursată de stat furnizorilor de energie. Doar că statul nu-și pune bani deoparte pentru această rambursare și se pune în situația de a nu-și putea onora datoriile”, spune Burnete.
România - rezerve de 66% din depozite. Expert: „Nu rămânem fără gaze la iarnă”
România a ajuns la o umplere de 66,38% a depozitelor de gaze, în vederea asigurării consumului pentru iarna care vine, după ce Uniunea Europeană a stabilit ca statele membre să aibă, în octombrie, o rezervă de 85% din necesar, după ce în urmă cu două luni depozitele erau la o capacitate de umplere de 30%.
Otilia Nuțu, expert în energie, spune că „există un deficit cronic de energie în piață” ca urmare, pe de o parte a amenințărilor venite din partea Gazprom în ceea ce privește prețul la gaze și, pe de altă parte, ca urmare a secetei din regiune.
„Când cresc prețurile la gaze, cresc și prețurile la energie electrică. Centralele pe gaz (cele care produc energie prin consum de gaz) sunt ultimele care intră în piață, produc energie la un preț ridicat ca urmare a consumului de gaz și de aceea prețul se aliniază la nivelul ultimului intrat pe piață”, explică Otilia Nuțu mecanismul prin care crește prețul energiei.
Desprinderea prețului la gaze de cel al energiei electrice ar fi o soluție pentru calmarea evoluției prețurilor pe piața energetică. Statele europene au început să ia măsuri individuale pentru a nu avea probleme la iarnă. Otilia Nuțu e de părere că singura soluție rămâne impunerea unui preț european către Gazprom, decizie care va duce la stabilizarea pieței.
