După ce a sosit confirmarea din partea Emiratelor Arabe Unite, Ashraf Ghani a postat un mesaj pe pagina sa de Facebook, prin care a transmis lumii că a părăsit țara pentru a preveni mai multă vărsare de sânge. Plănuiește totuși să se întoarcă în viitorul apropriat pentru a se asigura că li se va face dreptate cetățenilor afgani. Ghani a respins acuzațiile lansate de ambasadorul afgan din Tajikistan care susținea că președintele a plecat cu 169 de milioane de dolari.
Ghani a prezidat țara în cele mai negre momente din ultimii 20 de ani, fiind la putere în momentul în care talibanii au reușit să cucerească teritoriul în numai 10 zile.
Ghani, președinte din surghiun
Părerea generală privindu-l pe Ghani este că va ajunge în cărțile de istorie drept figura centrală a prăbușirii Afganistanului. Înainte de a deveni președinte în 2014, Ghani a studiat economie la Universitatea Columbia din New York. A predat, de asemenea, în SUA, în timpul ocupației sovietice din anii 80. A fost expert pentru Banca Mondială pe probleme legate de industria de cărbune a Rusiei în 1991 și a revenit în Kabul ca și specialist pentru Națiunile Unite abia după 2001 când talibanii au fost îndepărtați de la conducere de către americani.
A jucat un rol cheie în privința reconstruirii guvernului democrat și a devenit ministru al finanțelor sub președintele Hamid Karzai între 2002 și 2004.
A câștigat alegerile în 2014, devenind președinte al Afganistanului împotriva lui Abdullah Abdullah, șeful Consiliului Superior pentru Reconciliere Națională. Abdullah se află în continuare în Afganistan unde continuă să își joace rolul de intermediar cu liderii talibani împreună cu fostul președinte al țării, Hamid Karzai. Cei doi s-au întâlnit cu liderii talibani care doresc să formeze un nou guvern.
În urma acestor discuții, Hibatullah Akhundzada, liderul talibanilor, ar fi dat ordin ca prizonierii politici să fie eliberați, iar negociatorul talibanilor, Anas Haqqani s-a întâlnit cu Karzai pentru a purta discuții despre noul guvern.
Locuitorii din Kabul spun însă că grupările armate le bat la ușile caselor, cerând să afle dacă au lucrat pentru SUA sau pentru guvernul afgan.
Înainte ca Joe Biden să devină președintele Statelor Unite și să anunțe retragerea trupelor din Afganistan, Donald Trump încercase să prezideze asupra unor discuții cu talibanii de la care Ghani fusese exclus. Când în țară s-a încercat formarea unui guvern de tranziție pentru pregătirea retragerii americane, Ghani a refuzat să demisioneze.
În Afganistan, Ghani mai are puțini susținători, lucru care pune sub semnul întrebării capacitatea sa de a conduce, din afara țării, o țară aflată sub focul armelor.
Atât Abdullah, cât și ministrul apărării, Bismillah Khan Mohammadi, îl judecă aspru pe Ghani. Mohammadi a făcut apel către Interpol să îl aresteze pe președintele despre care spune că „și-a vândut țara”.
Secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, a declarat că Ghani nu mai este considerat un personaj relevant pe scena politică din Afganistan. Fiica președintelui, Mariam Ghani, care s-a născut în SUA și trăiește acum în New York, spune că se simte „furioasă, îndurerată și îngrozitor de îngrijorată pentru siguranța familiei, prietenilor și colegilor săi rămași în Afganistan”. Ea îi încurajează pe cetățenii americani să facă apel la guvernul SUA pentru a primi refugiații afgani și pentru a înceta deportările acestora.
Cine mai rămâne în Afganistan?
În afara de Abdullah și Mohammadi care poartă momentan discuții cu talibanii, în Valea Panjshir din nord-estul țării sunt încă afgani care rezistă. Mai multe personaje importante continuă lupta. Printre ei se numără Amrullah Saleh, vicepreședintele guvernului detronat. Potrivit lui Saleh, fuga lui Ghani îl plasează în poziția de președinte interimar.
Împreună cu Ahmad Massoud, Saleh conduce rezistența în Panjshir unde, acum 40 de ani, afganii purtau lupte împotriva ocupației sovietice. Rezistența de la Panjshir, cunoscută și drept „a doua rezistență” este o înțelegere între membrii fostei Alianțe Nordice, alianță militară de grupuri rebele care se împotriveau talibanilor între 1996-2001, și alte grupări antitalibane.
Autoproclamatul președinte intermiar, Saleh, s-a născut în 1972 într-o familie de etnie tajik și a rămas orfan la o vârstă fragedă. Sora sa a fost ucisă de talibani în 1996.
A ocupat funcții diplomatice pentru Alianța Nordică iar, după 2001, a început să lucreze pentru CIA împotriva talibanilor, lucru care i-a permis să se alăture cu ușurință noului guvern format după intervenția americană.
Ca președinte al Direcției Naționale de Securitate (DNS), Saleh a format o rețea de spionaj care a avut drept scop adunarea de informații despre grupările teroriste de pe teritoriul țării și din țările vecine. Se crede că informațiile adunate de rețeaua supravegheată de Saleh au jucat un rol cheie în lupta împotriva talibanilor.
Și-a dat demisia din funcția de președinte al DNS după un atentat comis la un consiliu la care participa și fostul președinte Karzai. La un an după demisie, în 2011, Saleha a intrat pe scena politică după ce l-a acuzat pe fostul președinte că nu a dus o luptă eficientă împotriva talibanilor și că risca să compromită democrația afgană, prin declanșarea unui război civil.
A fondat o nouă mișcare politică cunoscută drept Mișcarea Națională care a devenit una de succes în Afganistan. Pasul care i-a cimentat cariera politică a fost alianța sa cu Ashraf Ghani care, odată devenit președinte, l-a numit pe Saleh ministrul al afacerilor interne iar, în 2019, a fost numit drept prim-vicepreședinte al Afganistanului.
Astăzi, Saleh conduce rezistența din Panjshir. „Afganistan este prea mare pentru a fi înghițit de Pakistan și prea mare pentru a fi guvernat de talibani”, a amenințat Saleh pe twitter
