Anul trecut, când vicepreședintele SUA, JD Vance, a participat la Conferința de Securitate de la München, și-a uimit gazdele spunându-le că suprimarea libertății de exprimare de către aliații europeni ai Washingtonului reprezintă un risc de securitate mai mare decât agresiunea militară rusă.
Anul acesta, delegația SUA e condusă de secretarul de stat Marco Rubio, iar europenii spera la un al tip de mesaj – în timp ce Rusia și China vor urmări îndeaproape eventuale noi semne de fracturi în alianța occidentală.
„Secretarul Rubio și vicepreședintele transmit mesajele diferit și au stiluri personale diferite. Dar cred că există o aliniere de 100% în privința politicilor”, a declarat pentru RFE/RL Alexander Gray, care a făcut parte din Consiliul Național de Securitate (NSC) în timpul primului mandat al lui Trump la Casa Albă.
„Cred că mesajul va semăna cu Strategia Națională de Securitate (SNS): clară în privința intereselor noastre și a punctelor comune cu Europa, dar fără a evita să evidențieze zonele de dezacord îngrijorător”, a adăugat el.
SNS, publicată în decembrie 2025, era foarte mult în spiritul discursului lui Vance, criticând ceea ce numea „ștergerea civilizațională” – o referire la politicile europene privind discursul instigator la ură pe internet și imigrația. Documentul a fost apreciat la Moscova, unde s-a vorbit despre restabilirea „stabilității strategice” dintre SUA și Rusia.
A fost unul dintre o serie de momente care au caracterizat un an dificil în relațiile transatlantice, de la disputa tensionată din Biroul Oval dintre președintele SUA, Donald Trump, și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, până la reacțiile europene față de presiunile SUA asupra Danemarcei pentru cedarea Groenlandei.
Între timp, declarațiile repetate ale lui Trump potrivit cărora Europa trebuie să se bazeze mai puțin pe Washington atât pentru propria apărare, cât și pentru Ucraina, au stârnit temeri privind o retragere a SUA de pe bătrânul continent.
„Statele Unite nu mai văd Europa drept principalul nostru teatru de angajare geopolitică. Și asta dintr-un motiv simplu. Rusia este o putere în declin, în declin terminal. Nu aceasta este cea mai mare amenințare pentru Statele Unite”, a spus Gray.
„Nu cred că Europa înțelege preocupările civilizaționale fundamentale... există pur și simplu o nealiniere de fond între politica conservatoare americană și economia politică europeană dominantă”, a adăugat el.
Înaintea conferinței, ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a adoptat o linie similară. Statele Unite și Europa colaborau în domeniul apărării – dar aveau dezacorduri privind valorile.
Vorbind la un eveniment la Berlin, pe 9 februarie, Whitaker a spus că Vance a susținut „un discurs provocator” care a ridicat „critici legitime” pe teme precum politica energetică, imigrația și libertatea de exprimare.
„Dar, în același timp, asta nu înseamnă că divorțăm”, a adăugat el. „Mulți dintre aliații noștri pot critica Statele Unite ale Americii, dar noi suntem în continuare cel mai bun prieten și aliat al vostru.”
Întrebat despre Groenlanda, unde Trump a spus inițial că nu exclude folosirea forței, înainte de a reveni asupra ideii după discuții cu șeful NATO, Mark Rutte, în ianuarie, Whitaker a spus că „totul ține de faptul dacă Groenlanda a fost suficient susținută din punct de vedere al securității de către Danemarca” și a avertizat asupra „influenței maligne a Chinei sau Rusiei”.
Liderii europeni, alarmați, au încercat să liniștească Washingtonul, promițând să majoreze masiv cheltuielile pentru apărare, în conformitate cu cererile lui Trump privind împărțirea mai echitabilă a poverii în NATO.
De asemenea, s-au asigurat că laudă în mod repetat leadershipul lui Trump în afacerile internaționale, subliniind în același timp istoria și valorile comune.
„Mă aștept la un fel de stare contradictorie”, a declarat pentru RFE/RL Carlo Masala, de la Universitatea Bundeswehr (Forțele Armate Germane) din München.
„Europenii și americanii se vor reasigura că, într-un fel, sunt încă parteneri. Dar, în spatele ușilor închise, europenii se vor strădui, practic, să găsească modalități de a deveni mai independenți față de SUA”, a adăugat el.
Masala, care a publicat anul trecut o carte influentă intitulată „If Russia Wins”, despre o incursiune rusă în Estonia, stat membru NATO, a spus că întreaga relație transatlantică este acum „structurată în jurul Ucrainei”.
Depărtarea SUA de Europa
Washingtonul și-a redus dramatic sprijinul pentru Kiev după ce Trump a preluat funcția, în ianuarie 2025. Dar continuă să joace un rol-cheie, furnizând informații serviciilor armate ucrainene și livrând arme plătite de țările europene.
„Dacă această administrație ar renunța chiar și la aceste lucruri, atunci, desigur, situația pentru ucraineni ar fi complet diferită. Așadar, modul în care Europa se raportează la SUA este, în esență, axat pe menținerea implicării SUA în privința Ucrainei”, a spus Masala.
Zelenski a urmat o strategie similară în mai multe întâlniri cu Trump și alți oficiali ai administrației, după disputa din Biroul Oval. Dar i-a îndemnat în mod repetat și pe europeni să facă mai mult, fără a aștepta Washingtonul.
La conferința de anul trecut, el a cerut crearea unei armate europene. Este un mesaj pe care l-ar putea repeta la München anul acesta. Vorbind la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția, în ianuarie, Zelenski a menționat din nou ideea, exprimându-și frustrarea față de ceea ce a numit o „Zi a Cârtiței” a declarațiilor ferme care nu sunt urmate de acțiuni decisive.
„Chiar anul trecut, aici, la Davos, mi-am încheiat discursul cu cuvintele: «Europa trebuie să știe să se apere». A trecut un an și nimic nu s-a schimbat”, a spus el.
Este un sentiment cu care este de acord și Richard Shirreff, fost comandant adjunct suprem al NATO în Europa.
„Puteți exclude Statele Unite. Este responsabilitatea Europei și a Canadei”, a declarat el pentru RFE/RL.
„Nu va exista o încetare durabilă a focului în Ucraina până când Rusia nu va fi înfrântă în Ucraina, iar pentru ca acest lucru să se întâmple este nevoie ca Europa și Canada să elaboreze și să pună în aplicare o strategie care să ofere Ucrainei tot sprijinul de care are nevoie.”
Shirreff, care face acum parte dintr-un consiliu pentru securitate și apărare la GlobSec, un think-tank internațional, a spus că liderii-cheie ai NATO nu împărtășesc această viziune.
„Cred că [prim-ministrul canadian Mark] Carney a înțeles. Cred că toți ceilalți doar vorbesc. Nu înțeleg. Nu cred că există, în acest moment, o coloană vertebrală reală. Să fim clari: Polonia, Lituania, Estonia, Letonia, Finlanda – ei înțeleg pe deplin. Dar, din păcate, cred că [alți] lideri occidentali sunt destul de jalnici și inadecvați din punct de vedere politic în această privință”, a spus el.
„Încercarea de a-l mulțumi pe Trump din partea unor lideri precum Rutte, [premierul britanic Keir] Starmer și [președintele francez Emmanuel] Macron l-a determinat pe Trump să îi disprețuiască”, a adăugat el.
Ucraina a scos adesea la iveală diferențele dintre Washington și aliații săi europeni din NATO în ultimul an și va figura în multe dintre dezbaterile de la München.
Liderii europeni au susținut public eforturile lui Trump de a media pacea, dar au declarat și că nu cred că Rusia este sinceră în privința dorinței de a pune capăt invaziei pe scară largă lansate în februarie 2022.
Pe 10 februarie, raportul anual al serviciului de informații din Estonia a fost cea mai recentă exprimare a acestor îngrijorări — afirmând că cooperarea Rusiei în negocierile de pace este „o stratagemă” menită să „lărgească ceea ce Moscova percepe drept fisuri existente între SUA și Europa”.
Între timp, într-un alt semn al tensiunilor transatlantice, presa europeană l-a citat pe Macron spunând că Trump este „în mod deschis anti-european” și urmărește „dezintegrarea” Uniunii Europene.
Interviul lui Macron a marcat o nouă încercare de a obține pentru Europa un rol în negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina. Potrivit relatărilor, el a spus că Europa ar trebui să caute un dialog propriu cu Rusia, „pentru a nu depinde de terți în această discuție”.
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a continuat în aceeași direcție, spunând că „toți cei de la masă, inclusiv rușii și americanii, trebuie să înțeleagă că este nevoie de europeni” implicați.
Fostul consilier al lui Trump, Gray, în prezent CEO al American Global Strategies LLC, a spus că acest lucru nu trebuie să fie neapărat o problemă majoră.
„Cred că Europa are cu siguranță un rol de jucat. Nu sunt sigur că acest rol este neapărat în negocierile de zi cu zi, dar cred că Europa va avea, în mod evident, un rol major în discutarea… modului în care va arăta viitorul aranjament de securitate în Europa de Est”, a spus el.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.