Linkuri accesibilitate

Opoziție sau guvernare | Congresul USR PLUS și mizele lui


Dan Barna și Dacian Cioloș la semnarea acordului de guvernare cu PNL și UDMR. Imagine din 2020.
Dan Barna și Dacian Cioloș la semnarea acordului de guvernare cu PNL și UDMR. Imagine din 2020.

Desfășurate cu discreție, în contrast cu spectacolul oferit de liberali, alegerile din USR PLUS au căpătat după primul tur de scrutin, câștigat de Dacian Cioloș, accente care arată că nici aici „festivalul democrației” nu excelează prin fair play.

Falia dintre cele două partide este mai profundă decât pare la prima vedere, iar ieșirea de la guvernare, dilema rămânerii sau nu în opoziție și moțiunea de cenzură împreună cu AUR au adâncit-o. De fapt, membrii USR PLUS au de luat la congresul de la finele acestei săptămâni mai multe decizii care le vor jalona viitorul până la viitoarele alegeri.

Congresul USR PLUS, unde va fi ales nu doar viitorul lider al partidului, ci și Biroul Politic Național, a fost folosit ca argument de PNL pentru amânarea eventualelor negocieri ce ar putea avea loc pentru revenirea la guvernare. Florin Cîțu a repetat în mai multe rânduri acest lucru, sugerând că în funcție de cine se va alege, Barna sau Cioloș, negocierile ar putea lua o altă turnură și că plecarea USR PLUS din guvern nu e bătută în cuie.

Diferența dintre Dacian Cioloș și Dan Barna este de aproximativ 700 de voturi (46% la 43,9%) și, teoretic, balanța poate fi înclinată într-o parte sau alta de cele 3.300 de voturi ale celui de-al treilea candidat, Irinel Darău. Acesta reprezintă o așa-numită „a treia cale” și cu toate că nu a vrut să facă vreo recomandare pentru cel de-al doilea tur, Darău nu și-a ascuns satisfacția că Barna a fost surclasat.

Nu există deci nicio certitudine despre direcția pe care o vor lua aceste 3.300 de voturi sau dacă Barna va reuși să recupereze din voturile USR care în primul tur s-au dus la Cioloș. Totul depinde atât de evoluția și capacitatea de persuasiune a celor doi contracandidați, cât și de modul de raportare la criza politică. Jocul este deschis și „suspansul” continuă, lucru pe care l-au admis și Barna, și Cioloș.

Mărul discordiei: neregulile de la vot

Primul tur de scrutin s-a desfășurat, chiar de la bun început, pe fondul unor nereguli legate de platforma de votare, din cauza cărora și-au putut exprima opțiunea persoane care nu aveau drept de vot. De fapt, s-a dovedit a fi mai mult de atât.

Secretariatul general a făcut erori semnificative: în registrul electoral figurau persoane care fie demisionaseră din partid, fie fuseseră excluse, peste 800 potrivit unor surse din partid, dar care au primit link de vot. Acuzele de fraudă au curs din toate părțile.

În acest context a apărut recenta dispută dintre Barna și Cioloș, care a depășit rapid problema neregulilor de la vot. De fapt, Dan Barna a trecut în ofensivă, acuzându-l pe Cioloș că este un „om al sistemului”.

„Alternativa este dacă USR PLUS vrea să meargă spre un partid de sistem, aclimatizat, cu un lider care a trecut prin ministere, comisar european, tot ce înseamnă cv-ul într-un sistem în care a colaborat și cu Dragnea, și cu Ponta. Dincolo de caracteristicile fiecăruia avem două linii: un USR pe care l-am construit împreună de cinci ani, sau un partid mai aliniat cu ceea ce suntem obișnuiți în politica din România”.

Spiritele s-au inflamat, iar ulterior Barna a încercat să edulcoreze sensul celor spuse, mai ales că unele media au făcut o analogie între „sistem” și „statul paralel”, sintagmă folosită în timpul guvernării Dragnea.

„Să spunem că a fost un ping-pong (…)E firesc într-o campanie să existe astfel de poziții”, a comentat Dan Barna la Digi24.

Pe de altă parte, răspunsul lui Cioloș a fost pe măsură.

„Dan m-a definit azi 'om al sistemului'. O etichetă pe care mi-au pus-o pesediștii, peneliștii sau oficiile lor de propagandă de-a lungul timpului. Nu înțeleg cum a acceptat să îl numesc eu, om al sistemului, secretar de stat în 2016. Sau pe Cristi Ghinea ministru, pe Cătălin Drulă consilier de stat și așa mai departe. Au făcut atunci pact cu un om al sistemului?”, a scris Cioloș într-un mesaj trimis pe un grup intern al USR PLUS.

Compromis vs radicalism

De fapt, cea mai ascuțită săgeată aruncată de Barna în direcția lui Cioloș a fost legată de posibilitatea unei înțelegeri cu Florin Cîțu în perspectiva reîntoarcerii USR PLUS la guvernare.

„Spiritul USR PLUS va merge mai departe puternic și consecvent pe direcția pe care împreună am construit-o și o susținem. Și nu spre o potențială împăciuire despre care am auzit ieri dimineață de la Dacian, cu un premier incapabil să conducă o coaliție, premier care a agresat și umilit USRPLUS”, a scris luni Dan Barna într-un mesaj transmis membrilor USR PLUS, potrivit g4media.

Acest tip de mesaj se pliază pe diverse informații venite din zona PNL potrivit cărora se tatonează posibilitatea, inclusiv de către președintele Iohannis, a ruperii USR PLUS și cooptării lui Cioloș la guvernare. Informații care nu au însă o corespondență în realitate, atâta vreme cât partidul pe toate canalele, formale și informale, a transmis că este exclusă refacerea coaliției și a guvernului cu Florin Cîțu premier.

Mai mult, USR PLUS a luat decizia de a vota moțiunea de cenzură introdusă de PSD, după ce propria moțiune a fost respinsă în Birourile Permanente ale Parlamentului cu voturile PNL și PSD, deși primise undă verde de la Curtea Constituțională.

Cele două mize ale congresului

1. Refacerea coaliției vs intrarea în opoziție

Primul interes pe termen scurt al USR PLUS, indiferent cine va ajunge președinte, Barna sau Cioloș, este debarcarea lui Cîțu din fruntea guvernului, ceea ce ar însemna un important câștig de imagine pentru partid. Criza politică declanșată ar avea astfel o justificare.

Șansele ca moțiunea de cenzură să treacă sunt foarte mari, deoarece beneficiază de voturile PSD, AUR și USR PLUS, ceea ce va duce la plecarea guvernului Cîțu și va deschide posibilitatea negocierilor pentru refacerea coaliției și formarea altui guvern.

Lucrurile nu vor fi însă deloc simple, pentru că PNL, cu Florin Cîțu la șefie, a luat decizia de a nu mai negocia cu USR PLUS dacă votează moțiunea de cenzură a PSD. Pe de altă parte, asta înseamnă că PNL se îndreptă spre un guvern minoritar, ceea ce nu este totuși limpede dacă liberalii și-au asumat.

Rolul viitorului președinte USR PLUS va fi important în cazul răsturnării cabinetului Cîțu, pentru că trebuie să aibă abilitatea de a întoarce decizia Biroului Executiv al PNL, eventual de a negocia cu gruparea Orban refacerea coaliției și revenirea în guvern, ceea ce cu Cîțu șef nu va fi simplu, dar și abilitatea de a negocia cu președintele Iohannis, în pofida idiosincraziilor existente.

În cazul în care fie Florin Cîțu rămâne în fruntea guvernului, fie negocierile pentru refacerea coaliției eșuează, atunci USR PLUS va merge în opoziție. Cel puțin declarativ, partidul își asumă acest lucru.

E de remarcat totuși că o discuție clarificatoare pe acest subiect nu a avut loc în USR PLUS, decizia de a ieși de la guvernare, luată cu unanimitate în forurile de conducere, nu este echivalentă cu cea de a intra în opoziție. În perspectiva congresului, Barna și Cioloș vor trebui să prezinte o analiză și să-și precizeze clar opțiunea, susțin surse din USR PLUS pentru Europa Liberă.

Potrivit însă lui Dan Barna, în această privință și el, și Dacian Cioloș au aceeași poziție.

2. Prezidențiabilul

Când vor vota, membrii USR PLUS vor avea în față și o miză pe termen lung: candidatul la alegerile prezidențiale din 2024. Din această perspectivă, Dacian Cioloș este avantajat nu doar ca profil de prezidențiabil, ci și pentru că Barna a pierdut deja un rând de alegeri prezidențiale. În plus, Barna continuă să fie grevat de anchetele vizând proiectele în care a fost implicat în trecut. Marți, DLAF a trimis un nou dosar la DNA.

Pe de altă parte, Dan Barna a fost mai implicat în viața partidului și mai prezent pe scena politică în momente-cheie, fiind perceput în partid ca un comunicator mai bun.

XS
SM
MD
LG