Linkuri accesibilitate

ONU: Spitalul de copii din Kiev, lovit de o rachetă rusească. Moscova dă vina pe apărarea antiaeriană ucraineană


Salvatorii curăță molozul de la locul atacului rusesc cu rachete asupra spitalului de copii din Kiev. 8 iulie 2024
Salvatorii curăță molozul de la locul atacului rusesc cu rachete asupra spitalului de copii din Kiev. 8 iulie 2024

O misiune pentru drepturile ONU a declarat marți că există o „probabilitate mare” ca spitalul de copii din Kiev, cel mai mare centru pentru tratarea copiilor bolnavi de cancer din țară, să fi fost lovit țintit și direct de o rachetă rusească rachetă de croazieră de tip KH 101, lansată din avion.

Moscova a anunţat că Spitalul de copii Ohmatdît din Kiev a fost lovit de o rachetă a apărării antiaeriene ucrainene.

Ucraina și-a arborat steagul în bernă și a declarat zi de doliu național pentru a marca moartea a 41 de persoane, ucise în toată țara în atacurile aeriene de luni, inclusiv patru copii și două persoane la spitalul de copii din Kiev.

„Analiza înregistrărilor video și o evaluare făcută la locul incidentului indică o probabilitate mare ca spitalul de copii să fi suferit o lovitură directă, mai degrabă decât să fie daune din cauza unui sistem de arme interceptat”, a declarat șeful Misiunii ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina.

Serviciul de securitate al Ucrainei a declarat că are dovezi fără echivoc că unitatea medicală a fost lovită de o rachetă de croazieră rusă Kh-101 în timpul celei mai violente serii de atacuri din ultimele luni și a publicat imagini cu ceea ce spune că sunt fragmente din motorul rachetei.

Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit pe 9 iulie pentru a discuta despre atac rusesc cu rachete asupra spitalului de copii Okhmatdit din Kiev, parte a unui baraj de rachete care a lovit pe 8 iulie mai multe orașe din Ucraina. Cel puțin 41 de persoane au fost ucise în atacuri și cel puțin 140 rănite, potrivit oficialilor ucraineni.

Misiunea britanică la ONU a anunțat reuniunea Consiliului de Securitate, solicitată anterior de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

După încheierea operațiunii de salvare de la spitalul de copii din Kiev, ministerul ucrainean de Interne transmite că două persoane au fost ucise și 32 rănite, inclusiv opt copii.

În total, până în prezent, 29 de persoane, inclusiv 4 copii, au fost ucise la Kiev ca urmare a atacurilor rusești din 8 iulie, iar 117 persoane au fost rănite, inclusiv 10 copii.

De asemenea, administrația militară spune că peste 100 de clădiri au fost avariate în urma atacurilor cu rachete rusești din 8 iulie asupra orașului.

Șeful Adunării Generale a ONU, Dennis Francis, a condamnat ferm atacul, numindu-l „o încălcare gravă a dreptului internațional și a principiilor Cartei ONU”.

Martorii vorbesc despre atacul asupra spitalului pentru copii din Kiev din 8 iulie 2024
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:24 0:00

Departamentul de Stat al SUA a denunțat, la rândul său, atacul asupra spitalului și a declarat că crede că a fost deliberat.

„Rusia a declanșat un nou atac sălbatic cu rachete asupra civililor”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller.

Forțele de ordine ucrainene cred că o rachetă de croazieră rusească X-101 a lovit spitalul de copii. O sursă din cadrul forțelor de ordine a declarat pentru RFE/RL că o înregistrare video a atacului arată o rachetă care „din punct de vedere al formei și proporțiilor corespunde pe deplin unei rachete de croazieră”.

Un spital de copii din Kiev a fost lovit de rachete rusești
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:03 0:00

Președintele Zelenski a promis represalii după atacul aerian din 8 iulie și a cerut Occidentului să producă un „răspuns mai puternic”.

Anterior, el a afirmat că „peste 40 de rachete de diferite tipuri” au vizat orașele Kiev, Dnipro și Krivoi Rog, în centrul Ucrainei. De asemenea, au fost lovite Kramatorsk și Sloviansk, în estul regiunii Donețk. Forțele aeriene ucrainene au declarat că au doborât 30 din cele 38 de rachete rusești în timpul atacului.

Pe 8 iulie, ministerul rus al Apărării a declarat că atacurile sale aeriene din apropierea Kievului au vizat „instalațiile industriei militare ucrainene și bazele forțelor aeriene ucrainene”, adăugând că „obiectivele atacului au fost atinse”.

Cel mai înalt diplomat al UE a condamnat loviturile aeriene rusești.

Moscova a negat în mod sistematic că ar fi vizat reședințe, școli, spitale și alte structuri civile, în ciuda dovezilor.

Șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a cerut mai multe capacități de apărare aeriană pentru Ucraina.

„Rusia continuă să vizeze fără milă civilii ucraineni”, a transmis Borrell pe rețeaua X.

Șeful de cabinet al lui Volodimir Zelenski, Andri Iermak, a declarat că bombardarea Ucrainei a venit într-un moment în care străzile orașelor erau cele mai aglomerate.

Atacurile din timpul zilei asupra orașelor au fost rare, chiar dacă Rusia și-a intensificat în ultimele luni bombardamentele aeriene asupra orașelor ucrainene și a infrastructurii.

În orașul natal al lui Zelenski, Krivoi Rog, din centrul Ucrainei, șeful administrației militare regionale Dnipropetrovsk a declarat că cel puțin 10 persoane au fost ucise și 30 rănite într-un „atac aerian inamic masiv”.

În nord-estul Ucrainei, primarul Harkovului, Igor Terehov, a transmis că două femei au fost spitalizate pentru răni după ce bombardamentele rusești au lovit trei clădiri rezidențiale de acolo.

Guvernatorul Harkovului a declarat mai târziu, pe 8 iulie, că explozia unei mine în regiune a ucis cinci persoane.

În luptele de pe teren, statul major general ucrainean a declarat că Rusia continuă ofensivele în regiunea Harkov.

Trupele ucrainene, transmite statul major, încearcă să stabilizeze situația pentru a împiedica forțele ruse să „avanseze adânc în teritoriul ucrainean”.

Analiștii externi prognozează că Rusia va lansa în curând atacuri peste un canal din orașul strategic și centrul logistic Ciasiv Iar din Donețk, unde Kievul a pierdut un cartier, după aproape trei luni de lupte grele.

La rândul său, serviciul rus de informații interne, Serviciul Federal de Securitate (FSB), a susținut pe 8 iulie că a dejucat o încercare ucraineană de a mitui un pilot militar rus pentru a deturna un bombardier strategic Tu-22M3 și a-l transporta în Ucraina.

Afirmația FSB nu a putut fi confirmată independent.

RFE/RL nu poate confirma în mod independent informațiile și declarațiile niciuneia dintre părți din conflict cu privire la evoluțiile de pe câmpul de luptă.

În martie 2023, o anchetă ONU a concluzionat că Rusia a comis o gamă largă de crime de război în Ucraina, inclusiv crime intenționate, tortură sistematică și deportarea copiilor.

Forțele rusești au desfășurat atacuri „nediscriminatorii și disproporționate” asupra Ucrainei, au recurs la tortură, au ucis civili în afara zonei de luptă și nu au luat măsuri pentru a proteja populația ucraineană, arată raportul, publicat la un an după bombardamentul rusesc asupra unui teatru din orașul Mariupol, din sud-estul Ucrainei, în care au fost uciși sute de oameni, inclusiv copii.

Pe 16 martie 2022, la nici o lună de la invadarea totală a Ucrainei, nedeclarat și neprovocat, Rusia a bombardat Teatrul Dramatic din orașul Mariupol, aflat în regiunea Donețkului, din estul Ucrainei, deși lângă teatru era scris cu litere uriașe, care puteau fi văzute din avion că înăuntru s-au refugiat copii.

În fața și în spatele teatrului din Mariupol, bombardat de în martie 2022, scrie cu litere uriașe COPII (imagine din satelit). Cu toate acestea, teatrul a fost bombardat de forțele rusești. În atac au murit peste 200 de persoane, majoritatea copii.
În fața și în spatele teatrului din Mariupol, bombardat de în martie 2022, scrie cu litere uriașe COPII (imagine din satelit). Cu toate acestea, teatrul a fost bombardat de forțele rusești. În atac au murit peste 200 de persoane, majoritatea copii.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Adrian Ardelean

    S-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2023. A intrat în presă în 2002 și s-a format că jurnalist la BBC World Service Romania. A lucrat mai apoi atât pentru posturi de radio și televiziune naționale ca Europa FM, Digi24, cât și pentru posturi de radio și televiziune regionale ca Transilvania LIVE, Radio Romania Cluj sau EBS Radio Cluj. Experiența lui include producerea și prezentarea de emisiuni live, jurnale de știri, dar și realizarea de analize, reportaje și documentare pe subiecte ce țin de actualitatea în economie, administrație și societate.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG