Consultările de la Cotroceni ale președintelui Klaus Iohannis debutează cu partidele de opoziție, care sprijină referendumul inițiat de șeful statului pe teme de Justiție.
PNL, USR și PMP au spus încă dinainte să fie convocate consultările că sunt de acord cu referendumul. Dan Barna, a spus, după întâlnire, că în campania electorală, Alianța USR-PLUS va promova și întrebările, și participarea la plebiscit. Liberalii sunt partenerii de familie, dacă se poate spune așa, ai președintelui Iohannis în acest demers.
Liderii PSD și ALDE nu vor merge la consultări, însă întrebarea este dacă vor boicota referendumul.
Miza acestor consultări este simbolică, mai ales că liderii coaliției guvernamentale au spus că nu vor onora invitația președintelui. PSD va fi reprezentat la discuții, în cursul zilei de vineri, dar se pare că nivelul de reprezentare va fi la rang fără putere de decizie. PSD pregătește vineri un miting pe care îl anunță de amploare, la Craiova, unul dintre fiefurile sale electorale.
Ce este de urmărit la aceste discuții este dacă duc la obținerea unui răspuns mai grabnic al Parlamentului la scrisoarea președintelui. Legea referendumului arată că președintele trebuie să consulte Parlamentul în privința temelor „de interes național” pe care le supune aprobării poporului. Răspunsul Parlamentului, care se exprimă prin vot, în ședință comună a celor două camere, nu este obligatoriu. În cazul în care nu apare, procedura de referendum merge mai departe.
Concret, Iohannis a trimis de mai bine de o săptămână anunțul oficial la Parlament, anunțând temele asupra cărora consultă populația, iar în acest răstimp Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, ca lideri ai Legislativului, nu au programat ședința comună pentru exprimarea răspunsului. Dacă în 20 de zile Parlamentul nu se pronunță, se consideră că președintele poate emite decretul.
La nivel declarativ, PSD a anunțat că nu se opune referendumului. Liderul PSD, Liviu Dragnea, a spus că înainte de a da Parlamntul un răspuns, are nevoie să afle întrebările. Or, din această perspectivă, nu este obligatoriu ca întrebările, așa cum vor fi formulte, să-i fie prezentate Parlamentului. Ele sunt obligatorii în decretul pe care îl va semna șeful statului. Iar decretul trebuie să apară cu 20 de zile înainte de data aleasă pentru referendum. Din informațiile care circulă în mediul politic, reiese posibilitatea ca social-democrații să sesizeze CCR, în funcție de formula aleasă pentru întrebări. Lucrurile nu sunt stabilite, însă social-democrații se gândesc să ceară părerea CCR dacă aria referendumului - pe teme de interes național - nu este depășită de o eventuală dezbatere despre modificarea Constituției.
De cealaltă parte, potrivit informațiilor Europei Libere, se pare că președintele Iohannis nu ar avea încă întrebările în varianta finală. Se cunosc temele. Prima întrebare se va referi la interdicția de a amnistia sau grația fapte de corupție. Amnistia și grațierea se dau individual (de către șeful statului) sau pentru un grup de persoane (prin decizii ale Parlamentului sau Guvernului).
Cea de-a doua temă, care propune interdicția OUG în domeniul Justiției și propunerea de a include și alte instituții care pot contesta OUG la CCR, presupune modificarea Constituției. Or, aceasta este o deschidere către o nouă temă de dezbatere publică în România.
Referendumul este organizat de guvern, în aceleași secții de votare în care sunt și alegerile europarlamentare. Va fi important dacă organizarea, care în mare parte îi aparține Ministerului de Interne, va fi ireproșabilă. Cel mai important este însă dacă se vor prezenta la referendum aproape 6 milioane de cetățeni pentru a fi validat și dacă vor spune „da” 25% din numărul total de alegători.
