Contribuția datorată de salariați la bugetul asigurărilor sociale pentru pensie este cea mai mare dintre taxele pe salariu aplicate de stat în România: 25% din salariul brut. Această contribuție e plătită în numele angajatului de către angajator.
Teoretic, angajatul „nu trebuie să facă nimic”. Practic, ar fi bine să verifice dacă sumele tăiate din salariul său brut, lunar, pentru viitoarea sa pensie, chiar sunt virate statului. Lunile lipsă pot însemna o pensie mai mică.
Conform noii Legi a Pensiilor - aprobată în decembrie 2023 - stagiile de cotizare se calculează și dacă persoana în cauză a fost angajată, dar angajatorul nu a plătit efectiv contribuția la pensii.
Fostul salariat va fi dezavantajat însă la calculul efectiv al pensiei, care se face și în funcție de cuantumul sumelor plătite la bugetul de asigurări sociale în intervalul în care a lucrat.
Cu alte cuvinte, cu cât contribuția de 25% provine din salarii brute mai mari și pentru o perioadă mai lungă de timp, cu atât și pensia respectivă va fi mai mare.
Pentru 2024, nivelul minim al venitului înscris în contractul de asigurare socială este de 3.700 de lei Este echivalentul salariului minim pe țară, de la 1 iulie 2024. Din acesta, suma minimă datorată bugetului de pensii este de 925 de lei pe lună.
De aceea, cel mai bine este să știi dacă fostul / foștii angajator/i ți-a(u) plătit contribuțiile la pensii câtă vreme i-ai/le-ai fost angajat.
Datele pe care le vei primi de la Casa de Pensii nu îți arată însă sumele exacte cu care ai contribuit, ci doar numărul stagiilor de cotizare și punctajul lunar, respectiv cel anual - evidențiind numărul lunilor, respectiv al zilelor lucrate.
Sunt elemente-cheie în calculul pensiei, care, înmulțite cu valoarea punctului de pensie (2.032 de lei în prezent), vor da suma totală a pensiei tale.
Ce faci dacă ai „găuri” de plată - de luni sau chiar ani - în șirul contribuțiilor la pensie?
În primul rând, nu trebuie să disperi. Legislația îți permite să plătești și acum - pentru o perioadă de cel mult 6 ani - prin încheierea unui contract de asigurare cu aplicare retroactivă.
Conform ultimei modificări a Ordonanței 168 din 2020 - care oferea această posibilitate - poți încheia un astfel de contract până pe 31 decembrie 2024.
Prevederea nu se aplică însă pentru perioadele în care cei care doresc să facă plata retroactiv erau asigurați în sistemul de pensii - dacă ai lucrat cu contract individual de muncă, spre exemplu - dar angajatorul nu ți-a plătit contribuția.
În acest caz, te poți adresa instanței. Fie pe legislația muncii (civil), fie pe legislația penală, reținerea și neplata sumelor datorate drept contribuții prevăzute de lege, între care și cele de asigurări sociale, sunt infracțiuni.
Dar care sunt pașii principali ca să știi cum stai?
Cerere scrisă, ca să afli online istoricul contribuțiilor
În prezent, Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) și, implicit, Casele Județene de Pensii îți oferă posibilitatea de a afla istoricul contribuțiilor (și) online, după crearea unui cont gratuit pe site-ul CNPP.
Poți afla istoricul contribuțiilor și în scris, după ce depui o cerere la unul din ghișeele Caselor Județene/Casei Municipiului București.
Dacă vrei să îți verifici situația contribuțiilor și peste câteva luni sau doi-trei ani, îți va fi cu siguranță mai simplu să afli din doar câteva clickuri, odată ce ți-ai creat contul online.
Procedura nu e complicată, dar te va duce, fizic, la sediul Casei de Pensii. Asta ca să depui formularul de creare a contului online.
Poți semna formularul și electronic, însă doar cu o semnătură electronică calificată – serviciu oferit de diverse companii, contra-cost și folosit mai degrabă de oameni de afaceri, manageri sau contabili.
Pașii care îți permit să știi în timp real situația contribuțiilor la pensii
Am suficienți ani de muncă în față, dar și în spinare, astfel că am vrut să văd pe propria piele cum pot afla câte stagii de cotizare am acumulat, până în iulie 2024.
După o minimă documentare, am aflat că primul pas pentru accesul la informații este crearea unui cont online. Pe site-ul instituției, informația în sine nu e promovată foarte vizibil.
Am intrat pe site-ul Casei Naționale de Pensii, am dat click pe butonul de autentificare, iar în loc de introducerea datelor de utilizator și a parolei – pe care nu le aveam, am bifat butonul „creare cont online”.
Fereastra deschisă îți explică pe scurt beneficiile contului online – posibilitatea depunerii de diverse cereri, aflarea informațiilor legate de contribuții etc, după care este detaliată procedura.
Lungimea textului te poate speria, dar la final găsești butonul „Completează formular”. L-am apăsat.
Completarea formularului și depunerea lui la sediul Casei de Pensii sunt, de fapt, esența întregii proceduri.
Astfel, în cel mult două minute am introdus datele personale – adresă, CNP, adresă de e-mail, codul CAPTCHA și formularul era gata completat.
Ultimul pas avea să mă aducă însă cu picioarele în realitate... una mai puțin virtuală. Dacă nu semnezi electronic formularul – cu o semnătură electronică calificată – singura opțiune rămasă este să apeși butonul: „Tipărește formularul.”
L-am salvat, tipărit și m-am pregătit – era ora 14:00, când programul cu publicul al instituției tocmai se încheiase – ca abia a doua zi să iau drumul ghișeelor de la „Pensii.”
Experiență la ghișeu: între amabilitate și „ascultați robotul!”
Imaginea din Casa de Pensii - cea din județul Cluj, în cazul meu - e imaginea clasică pe care ți-o oferă instituțiile publice: oameni așteptând în diferite posturi – în picioare, la masă, în fața ghișeului sau grăbindu-se să își ia un număr de ordine.
Așa am făcut și eu, la recomandarea uneia dintre funcționare, bifând categoria „Contribuții”. Asta în ideea că voi ajunge la un ghișeu care se ocupă cu asta, pentru a putea depune formularul.
Ghișeu de informații propriu-zis nu am sesizat.
Timp de 10-15 minute, în incintă se derulează doar numere cu litera „I” în față, în timp ce bonul subsemnatului e marcat cu „S”. Întreb o altă funcționară dacă aștept totuși în locul potrivit, dar preocuparea este să declanșeze anunțul robotului: urmează numărul 98… „Ascultați robotul”, îmi repetă la orice încercare de a adresa o întrebare.
Un cetățean binevoitor îmi sugerează că ghișeele pentru litera „S” sunt câteva trepte mai sus, într-o altă încăpere. Ajung acolo.
O funcționară ceva mai amabilă decât cea cu robotul, îmi spune să aștept: îmi va veni rândul. Când asta se întâmplă, surpriză: „O, cu formularul mergeți jos (adică în sala de unde venisem), că acolo e Registratura”.
„Păi, de-acolo vin”, îi răspund, la care sunt îndemnat să bifez prima categorie de la aparatul de bonuri - Informații.
Așadar, mă întorc cu elan spre trecutul recent. Îmi iau un nou bon, am zece cetățeni în față, ies câteva minute din clădire, dar așteptarea nu mai durează mult. Între timp, unii din cei convocați inițial de robot fie se aciuaseră la alte ghișee, fie părăsiseră incinta, fie își luaseră și ei o pauză.
Ironia sorții mă face să ajung la aceeași funcționară care mă îndemnase cu fermitate să ascult robotul. Dar nu sunt ranchiunos. În plus, am privilegiul în sfârșit să discut cu un om, care îmi preia formularul și îmi spune că în 2-3 zile ar trebui să primesc un email de reply care să îmi permită crearea contului.
Nici nu am ajuns bine acasă că am primit și primit emailul de confirmare al depunerii cererii pentru cont online, iar peste două zile am primit mailul care mi-a permis crearea și accesarea contului.
Rapoarte și informații utile, online
Odată creat contul, l-am putut accesa prin autentificarea pe site-ul CNPP, după care interfața îți oferă acces la informații utile referitoare la istoricul contribuțiilor tale la pensii.
La categoria „Datele mele din sistemul de pensii”, poți descărca versiunea scanată a cărții de muncă - dacă ai avut una (acestea au fost eliminate încă din anii 2000), dar mai ales poți să vezi situația stagiilor de cotizare.
Ai posibilitatea să alegi vizualizarea situației stagiilor anuale de cotizare, precum și mai detaliat, cea a stagiilor lunare. Indiferent ce categorie alegi, vei putea descărca un raport actualizat al situației tale.
Îți arată câte stagii anuale de cotizare ai și situația lunilor, respectiv a zilelor lucrate.
De precizat că datele electronice sunt valabile pentru perioada ulterioară lunii aprilie 2001.
Pentru perioada de dinainte de acea dată, vechimea o poți dovedi prin cartea de muncă, în măsura în care are înscrise aceste date.
„În situația în care există perioade lucrate care nu sunt înregistrate în Carnetul de muncă, atunci acestea se pot dovedi cu adeverințe eliberate conform prevederilor legale în vigoare”, au transmis reprezentanții Casei Naționale de Pensii într-un răspuns pentru Europa Liberă.
„Pentru perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001, vechimea în muncă din Carnetul de muncă va fi transformată în stagiu de cotizare și punctaj cu ocazia calculării unui drept de asigurare socială (spre exemplu, pensia, n.r.)”, au adăugat aceștia.
Cum îți poți plăti retroactiv contribuțiile lipsă
Dacă situația stagiilor de cotizare - de după 2001, în primă fază - te nelămurăște și nu înțelegi de ce în anumite perioade, deși ai lucrat, nu ți s-au virat contribuțiile, poți cere lămuriri de la Fisc (ANAF).
Responsabilii de comunicare ai Casei de Pensii ne-au transmis că datele disponibile în portalul instituției certifică faptul că angajatorii au depus declarațiile nominale sau formularul D112 - privitoare la contribuțiile datorate, dar că nu au legătură directă cu plata contribuțiilor, care e atributul ANAF.
Datele incluse în rapoartele care pot fi descărcate de pe site-ul CNPP includ informațiile preluate, la zi, din declarațiile depuse de angajatori la ANAF. Nu sunt detaliate, în schimb, plățile efective.
CNPP adeverește stagiile de cotizare realizate, dar nu oferă asistență legată de plata contribuțiilor și nu are o evidență directă a plăților.
După ce vei fi lămurit dacă și eventual de ce ce ai „găuri” de plată a contribuțiilor la pensii, trebuie să știi că există și o veste bună.
Printr-o Ordonanță de Urgență a Guvernului, 163 din 2020, a fost introdusă posibilitatea plății retroactive a unor stagii de cotizare pe care persoana fizică nu le are în istoricul său.
Practic, îți poți „cumpăra vechimea în muncă”, prin încheierea unui contract de asigurare socială pentru o perioadă de până la 6 ani, anterior datei încheierii contractului.
„În intervalul de 6 ani, poate fi solicitată asigurarea pentru una sau mai multe perioade de timp, continue sau disparate” , informează CNPP.
Inițial, Ordonanța prevedea ca termen limită de semnare a acestui contract septembrie 2021, apoi termenul a fost prelungit, prin Lege, până în septembrie 2023, iar în august 2023 a fost extins, ptrintr-o altă de Ordonanță, până în decembrie 2024.
Sumele retroactive se pot plăti într-una sau mai multe tranșe lunare, fără a depăși această dată, informează CNPP.
Contractul se încheie însă doar pentru obținerea pensiei de limită de vârstă.
O valoare minimă a contribuțiilor la pensii pe un an (la venitul minim de 3.700 de lei brut / lunar, din care rezultă o contribuție la pensii de 925 de lei) ajunge la aproximativ 11.000 de lei.
Cel care dorește să își acopere retroactiv plata contribuțiilor lipsă trebuie să îndeplinească însă trei condiții, potrivit Ordonanței din 2020:
- nu a avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii sau în alte sisteme neintegrate acestuia
- nu a avut obligația asigurării în sistemul public de pensii
- la data încheierii contractului de asigurare socială nu are calitatea de pensionar.
De asemenea, în perioada pentru care dorești să contribui retroactiv trebuie să nu fi avut stagiu de cotizare sau stagiu asimilat acestuia atât în România, cât și în țări UE sau cu care România are parteneriate în domeniul pensiilor.
Ce pot face cei cărora angajatorii nu le-au plătit contribuțiile datorate
Astfel, conform Ordonanței amintite, dacă ai fost angajat cu contract individual de muncă - în virtutea căruia ești asigurat în sistem - la un angajator care nu a virat către bugetul de asigurări sociale banii pe care ți i-a oprit pentru pensie, nu ai posibilitatea de a acoperi prin plăți retroactive acea perioadă.
Ce poți face atunci?
Poți deschide o acțiune în instanță, spune avocatul Gheorghe Vrana, cu ani de experiență în spețe de legislația muncii.
„Problema care se pune este ce tip de acțiune deschizi. Ca fost angajat, pentru care nu au fost plătite contribuțiile, ai un drept de creanță, pentru care legiuitorul prevede un termen în care te poți adresa instanței, de trei ani”, subliniază el.
Având în vedere că angajatorul respectiv nu a plătit în același timp contribuțiile datorate statului se poate pune și problema deschiderii unei acțiuni penale, menționează avocatul.
Conform Legii 241 din 2005 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, „constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amendă reținerea și neplata, încasarea și neplata, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a impozitelor și/sau contribuțiilor prevăzute în anexa la prezenta lege.”
Gheorghe Vrana spune că faptul că legea lasă și varianta amenzii poate reprezenta un factor care să nu descurajeze / să nu fi descurajat eficient astfel de practici ale angajatorilor.
Depunerea unei plângeri penale poate duce la deschiderea unui dosar penal, în care reclamantul se poate constitui parte civilă, explică avocatul.
Totodată și în acest caz există un termen de prescripție al faptei, de 5 ani, conform Noului Cod Penal actualiazat.
Situații aparte pot apărea și în caz de insolvență sau radiere a angajatorului. În prima variantă, poți ajunge la masa credală, alături de alte firme sau persoane fizice către care acesta este dator.
În caz de radiere a firmei, nu mai există variante de atac cu privire la angajatorul respectiv.
Spețele pot să difere foarte mult și de aceea fiecare caz trebuie studiat în mod particular pentru a ajunge la recomandări aplicate în concret, a conchis avocatul.
Care sunt stagiile complete de cotizare
În prezent, vârsta standard de pensionare este 63 de ani pentru femei şi de 65 de ani pentru bărbaţi.
Stagiul minim de cotizare este de 15 ani şi stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
Dacă la bărbați vârsta de pensionare a crescut la 65 de ani (de la 64 de ani) din 2015, la femei creșeterea acesteia este eșalonată în intervalul 2011 - 2030, de la 59 la 63 de ani.
În același interval, stagiul de cotizare complet al femeilor crește de la 28 la 35 de ani.
Pentru obținerea unei pensii integrale, este nevoie de atingerea stagiului complet de cotizare, iar pensionarea cu stagiu incomplet atrage penalități.
Cei care au lucrat în condiții deosebite de muncă beneficiază de reducerea vârstei de pensionare, respectiv perioade suplimentare la vechimea în muncă și majorarea punctajelor lunare ale persoanei asigurate în sistemul de pensii.
Calculul pensiei se stabilește prin înmulțirea punctajului mediu anual (stabilit pe baza celui lunar) cu valoarea unui punct de pensie.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
