Biden și Putin s-au avertizat reciproc cu privire la Ucraina, dar și-au exprimat un oarecare optimism că viitoarele discuții diplomatice din ianuarie ar putea ajuta la atenuarea tensiunilor.
Apelul a început la 15.35 (22.35 ora României) și a durat 50 de minute, a anunțat Casa Albă.
Biden i-a cerut lui Putin ca Rusia să-și reducă consolidarea armată de la granița cu Ucraina, în timp ce Putin a spus că sancțiunile cu care Washingtonul și aliații amenință Rusia ar putea duce la o ruptură a legăturilor diplomatice.
Președintele SUA și-a reiterat amenințarea cu sancțiuni „fără precedent” dacă Rusia ar alege să invadeze Ucraina.
În cadrul discuției, președintele american i-a cerut omologului rus „să reducă tensiunile cu Ucraina” și „a precizat că Statele Unite și aliații și partenerii săi vor răspunde decisiv dacă Rusia va invada Ucraina”, arată secretarul de presă Jen Psaki într-o declarație dată de Casa Albă după discuția dintre cei doi șefi de stat.
Consilierul de la Kremlin, Iuri Ușakov, a spus, citat de Reuters, că discuția telefonică a creat un „fond bun” pentru discuțiile viitoare.
Căile lui Biden: diplomația și descurajarea
Tonul apelului a fost descris de oficialii ambelor părți ca „serios”, dar niciuna dintre părți nu a detaliat progrese semnificative către o eventuală decizie comună.
„Biden a stabilit două căi”, inclusiv diplomatică, a spus un înalt oficial al administrației, citat de Reuters.
„Cealaltă este o cale care se concentrează mai mult pe descurajare, inclusiv costuri grave și consecințe în cazul în care Rusia alege să continue cu o nouă invazie a Ucrainei”.
Asistenții au spus că posibilitățile includ măsuri care ar deconecta efectiv Rusia de la sistemul economic și financiar global, înarmând în același timp Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, alianța militară europeană.
Ușakov a spus că Putin „a răspuns imediat” că orice sancțiuni acum sau mai târziu „ar putea duce la o ruptură completă a legăturilor dintre țările noastre”.
El a adăugat: „Președintele nostru a menționat, de asemenea, că ar fi o greșeală pe care urmașii noștri ar vedea-o ca pe o eroare uriașă”.
Discuția dintre cei doi lideri a pregătit scena pentru reuniunea de securitate SUA-Rusia, de pe 9-10 ianuarie, urmată de o sesiune Rusia-NATO, de pe 12 ianuarie, și de o conferință care include Moscova, Washington și alte țări europene, programată pentru 13 ianuarie.
Și președintele Biden a invocat aceste reuniuni, ca premisă pentru menținerea relațiilor diplomatice, care se va materializa de la începutul anului viitor în Dialogul bilateral de stabilitate strategică și apoi la Consiliul NATO-Rusia și în cadrul OSCE.
„Președintele Biden a reiterat că progresele substanțiale în aceste dialoguri pot avea loc doar într-un mediu de detensionare, mai degrabă decât de escaladare”, spune Casa Albă.
„Dispoziție pentru conversație”
Apelul telefonic, al doilea în decurs de o lună între cei doi lideri, a fost programat la cererea lui Putin.
Președintele rus a insistat că, în ciuda desfășurării masive de mii de trupe de-a lungul graniței cu Ucraina, Moscova nu se pregătește să invadeze Ucraina. El a trasat și condițiile pentru această neagresiune și a promis că trupele rusești nu vor ataca Ucraina dacă NATO respinge cererea Kievului de aderare la alianța nord-atlantică.
Rusia a descris extinderea NATO spre est drept o „linie roșie” peste care Occidentul nu trebuie să treacă pentru ca Moscova să nu se simtă amenințată.
Cu câteva ore înainte de apel, Putin i-a spus lui Biden într-un mesaj de sărbători că este „convins” că vor putea lucra împreună pe baza „respectului reciproc și luării în considerare a intereselor naționale ale celuilalt”.
Purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova are „dispoziție pentru o conversație”.
Cu o zi mai devreme, un oficial american a declarat agenției de presă AFP că Biden îi va oferi omologului său rus o „cale diplomatică”, dar s-a arătat „grav” îngrijorat de acumularea de trupe rusești la graniță.
Protejarea Ucrainei
Șeful Consiliului de Securitate Națională al Ucrainei, Oleksei Danilov, a încercat să minimalizeze acest lucru joi, sugerând că numărul de trupe nu crește în prezent.
„În ceea ce privește acumularea de trupe în apropierea granițelor noastre, relatată de presa străină, nu vedem asta. Există o anumită creștere a armatei rusești, dar monitorizăm îndeaproape ce se întâmplă la granițele noastre” , a spus Danilov, citat de BBC.
Cu toate acestea, de luni de zile, Ucraina a avertizat Statele Unite și aliații europeni că mii de trupe rusești se adună de-a lungul graniței sale de la est.
Acumularea de trupe nu a făcut decât să amintească de anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, o peninsulă la Marea Neagră, care a stârnit un scandal internațional și a declanșat o serie de sancțiuni împotriva Moscovei.
În urmă cu mai puțin de o lună, ministrul ucrainean al Apărării a declarat parlamentului - citând rapoarte de informații - că Rusia a masat peste 94.000 de militari în apropierea graniței cu Ucraina și s-ar putea pregăti pentru o ofensivă militară la scară largă la sfârșitul lunii ianuarie.
Din 2002, Ucraina a căutat să intre în cea mai puternică alianță militară din lume, în care clauza articolului 5 a grupului prevede că un atac asupra unei țări membre este considerat un atac asupra tuturor.
Deși Ucraina nu este membră NATO, are legături strânse cu blocul.
În timpul primei discuții telefonice din această lună cu Putin, Biden a respins trasarea de către Kiev a așa-zisei „linii roșii” avertizând, în schimb, că Washingtonul și aliații europeni sunt pregătiți să impună o rețea de contramăsuri economice și politice dacă granițele suverane ale Ucrainei ar fi încălcate.
„Suntem pregătiți pentru diplomație și pentru o cale diplomatică înainte, dar suntem și pregătiți să răspundem dacă Rusia avansează cu o nouă invazie a Ucrainei”, a declarat miercuri un înalt oficial al administrației Biden, care a vorbit sub rezerva anonimatului, citat de CNBC.
„Ne-am coordonat cu aliații noștri pentru a impune sancțiuni severe economiei și sistemului financiar rus cu mult peste ceea ce a fost implementat în 2014”, a spus oficialul, referindu-se la invazia Crimeei de către Moscova în 2014.
Cât privește garanțiile cerute de Rusia, că NATO nu se va extinde spre est și că nu va trimite arme în Ucraina sau alte țări vecine, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că apartenența Ucrainei la alianță este o chestiune care privește exclusiv Kievul și NATO.
„Orice dialog cu Rusia trebuie, desigur, să respecte principiile de bază pe care s-a bazat securitatea europeană”, a spus el.
Criză creată de Kremlin
Președintele lituanian Gitanas Nauseda a descris situația actuală drept „cea mai periculoasă din ultimii 30 de ani”.
Întrebat la începutul acestei săptămâni dacă se va întâlni cu Putin pe 10 ianuarie la Geneva, Biden a răspuns evaziv: „Vom vedea”. O certitudine este, însă, întâlnirea de la această dată la nivel de echipe de diplomați ai celor două țări.
Simon Miles, profesor asistent la Sanford School of Public Policy de la Universitatea Duke, a descris discuțiile dintre Biden și Putin ca productive, dar a spus că o soluție la situația de criză actuală ar trebui să implice și guvernul ucrainean.
„Convorbirea telefonică de astăzi dintre președinții Biden și Putin vine într-un moment critic al securității europene. Trupele ruse se află la granița cu Ucraina în număr semnificativ și într-o configurație care i-a îngrijorat pe analiști pe bună dreptate cu privire la acțiunile militare offensive (ale Rusiei)”, a declarat pentru CNBC expertul în Rusia și fosta Uniune Sovietică.
„Dar un lucru este clar: aceasta este o criză creată de Kremlin”, a spus Miles care consideră „neclar” finalul pe care-l pregătește Putin.
La începutul acestei luni, ministrul de externe al Ucrainei a declarat pentru CNBC că Rusia este capabilă de o invazie rapidă dacă Putin decide o astfel de operațiune.
„Putin nu a decis încă dacă va face o operațiune militară”, a declarat Dmitro Kuleba. „Dar dacă decide să facă acest lucru, lucrurile se vor întâmpla cât ai clipi”.
