182.505 copii ucraineni au intrat în România de la începutul războiului ordonat de Vladimir Putin, iar 148.594 dintre ei au părăsit-o deja. Majoritatea sunt însoțiți de cel puțin unul dintre părinți, arată datele furnizate de Ministerul familiei, tineretului și egalității de șanse de la București.
Câteva sute dintre cei aproximativ 33.900 de copii rămași în România provin din orfelinate și ajung în țară ca urmare a înțelegerilor dintre autoritățile celor două state.
„De la începutul crizei umanitare, în România au fost identificați 607 copii proveniți din servicii sociale din Ucraina. Dintre aceștia, în sistemul de protecție specială din România mai sunt îngrijiți 258 de copii”, a transmis ministerul, pentru Europa Liberă.
„Ei sunt în grija serviciilor de asistență socială din întreaga țară”, a precizat George Ciubotaru, consilier de comunicare al Ministerului. Acesta a precizat că 349 de copii instituționalizați care au intrat în România au mers mai departe către alte state.
În total, peste 4,3 milioane de copii din Ucraina au fost strămutați în doar o lună de la începutul invaziei ruse: 1,8 milioane de copii au intrat în țările vecine ca refugiați și 2,5 milioane strămutați în interiorul Ucrainei. Cifra reprezintă mai mult de jumătate din populația de copii a țării, de aproximativ 7,5 milioane, arată cele mai recente date UNICEF.
Adopția orfanilor din Ucraina nu este permisă
„Există sute de solicitări la nivel verbal sau la nivel de dorință” în ceea ce privește adopția, spune purtătorul de cuvânt al ministerului de la București, George Ciubotaru.
Însă adopția unui copil orfan din Ucraina este „imposibilă” în acest moment, chiar dacă țara nu este parte la Convenția de la Haga privind adopția internațională, care interzice adopțiile din țările aflate în război.
Odată cu invazia rusă și impunerea legii marțiale, adopția de copii a fost suspendată deoarece nu poate fi asigurată respectarea legii și siguranța copiilor, a precizat Ministerul Politicilor Sociale din Ucraina, pe 13 martie. Procedurile vor fi reluate, cel mai probabil, după încetarea războiului.
Mai mult, Biroul Permanent al Conferinței de la Haga de Drept Internațional (HCCH) a precizat într-o notă informativă că în timpul unui conflict armat internațional precum cel din Ucraina „principala preocupare pentru acești copii ar trebui să fie siguranța lor în timp ce sunt strămutați sau mutați peste granițe”.
Convenția de la Haga din 1993 prevede că „un conflict nu ar trebui să fie folosit ca o justificare pentru a accelera adopțiile internaționale sau pentru a ocoli sau ignora standardele internaționale și garanțiile esențiale pentru o adopție în siguranță”. Mai clar decât atât: „Ar trebui să se interzică desfășurarea procedurilor de adopție”.
Principalele prevederi al Convenției de la Haga privind adopțiile
Convenția urmărește să prevină răpirea, vânzarea sau traficul de copii și să se asigure că adopțiile internaționale sunt în interesul copiilor.
Convenția recunoaște adopția internațională ca fiind un mijloc de a oferi avantajul unui cămin permanent unui copil atunci când nu s-a găsit o familie potrivită în țara de origine a copilului.
Convenția permite ca adopția internațională să aibă loc atunci când:
- copilul a fost considerat eligibil pentru adopție de către țara de origine a copilului;
- și s-a luat în considerare în mod corespunzător posibilitatea de a găsi un plasament pentru adopție pentru copil în țara sa de origine.
Convenția prevede recunoașterea de către alte țări a adopțiilor efectuate în conformitate cu standardele acesteia.
„Chiar dacă Ucraina nu este parte la Convenția privind adopția din 1993, toate statele de primire ar trebui să aplice standardele și garanțiile acesteia atunci când cooperează cu Ucraina, inclusiv în timpul unei situații de conflict armat”, a mai transmis Biroul Permanent al HCCH.
Potrivit UNICEF, aproape 100.000 de copii, dintre care jumătate cu dizabilități, trăiesc în îngrijire instituțională și în internatele din Ucraina. În cazul multora procedurile nu pot fi realizate, deoarece au rude în viață sau tutori legali, așa că doar câteva mii au statut de copil care poate fi adoptat.
Ministerul pentru Politici Sociale a arată în cea mai recentă informare că aproximativ 5.000 de copii din categorii vulnerabile, crescuți în centre de plasament instituțional, au fost evacuați din cauza războiului.
Peste 2.500 de copii au fost strămutați în Ucraina, iar alți aproape 2.400 de copii au fost transferați în străinătate. Cei mai mulți dintre aceștia au ajuns în Polonia (71%), Germania (13%) și România (4%).
Cooperarea România - Ucraina
Guvernul României spune că legislația nu permite un astfel de demers, deoarece copiilor din Ucraina li se aplică legislația țării lor.
„Autoritățile ucrainene ar trebui să-și dea acordul cu privire la un proces de adopție. În plus, în comunicarea pe care o avem permanent cu Ambasada Ucrainei am fost rugați să nu permitem un astfel de proces de adopție. Dorința lor expresă este să-i îngrijim în această perioadă grea, dar ei vor să-și aducă înapoi acasă toți copiii orfani atunci când se va termina acest război”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Familiei, George Ciubotaru, pentru Europa Liberă.
De altfel, duminică, Ucraina a invitat 23 de țări care au primit orfani ucraineni, printre care și România, să semneze un memorandum cu reguli clare legate de adopție și protecția copiilor.
Întrebat în mod expres dacă guvernul român ia în calcul modificarea legislației în această privință, purtătorul de cuvânt al Ministerului Familiei a răspuns că „nu există nicio posibilitate, copiii nu sunt ai noștri”.
„Noi îi îngrijim provizoriu, ei au cetățenie ucraineană, de ei răspundem noi, dar prin autoritățile ucrainene din România. Am fost rugați în mod expres să avem grijă cu acest aspect”, a precizat el.
Cum sunt protejați copiii ucraineni în România
„Din păcate, am mai văzut acest lucru în alte situații de urgență umanitară: copiii sunt adesea confundați cu orfanii sau sunt 'salvați' din zonele afectate de criză, în credința eronată că vor fi mai bine îngrijiți departe de conflict”, spune Amanda Brydon, responsabila pentru politicile privind protecția copilului de la Organizația Salvați Copiii, într-un comunicat.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Familiei a declarat că, în România, copiii ucraineni „beneficiază de prevederile Legii 272/2004 privind protecția și drepturile copilului, care are prevederi cât se poate de clare pentru copiii refugiați”.
În ceea ce-i privește pe copiii orfani, George Ciubotaru a precizat că „ei au aceleași drepturi ca orice alt copil orfan din România și care este în grija unei direcții de asistență socială”.
Mai mult, Ministerul Familiei transmite că „având acest statut de copil instituționalizat, acești copii nu pot fi cazați oriunde și nu ajung oricum la noi în țară”.
„Ei au ajuns după o comunicare instituțională, am știut exact când vin, de unde și unde îi putem duce. Nu îi putem duce într-o hotel, cum sunt copiii care vin cu părinții, pentru că majoritatea dintre ei au nevoi speciale. Sunt îngrijiți atât de însoțitorii cu care ei au venit și de asistenții sociali din România”, a declarat George Ciubotaru, consilierul ministrului Gabriela Firea, pentru Europa Liberă.
Cum se realizează adopția copiilor din Ucraina
Ucraina a suspendat programul de adopții internaționale, prin legea marțială, după invazia Rusiei din 24 februarie. Țara nu este semnatară a Convenției de la Haga privind adopțiile internaționale din 1993 și a protecției copilului din 1996, dar a realizat propriul set de reguli.
Departamentul de Stat al SUA a realizat o scurtă prezentare a cerințelor:
- Viitorii părinți adoptivi trebuie să aibă cel puțin 21 de ani pentru a adopta din Ucraina. Aceștia trebuie să fie cu cel puțin 15 ani mai în vârstă decât copilul adoptat.
- În cazul în care un copil este adoptat de o rudă, diferența de vârstă nu este luată în considerare.
- Numai cuplurile căsătorite pot adopta din Ucraina. Persoanele singure au voie să adopte din Ucraina doar dacă sunt rude cu copilul adoptat.
- Ucraina utilizează U.S. Health and Human Services Poverty Guidelines ca o cerință standard pentru toți imigranții din Ucraina, precum și pentru viitorii părinți adoptivi care adoptă copii din Ucraina. Venitul minim al gospodăriei trebuie să fie de 125% peste pragul sărăciei din SUA.
- Ucraina nu va permite persoanelor care au fost declarate complet sau parțial cu handicap (atât mental, cât și fizic) să adopte copii. De asemenea, orice persoană care a fost decăzută din drepturile părintești nu va fi autorizată să adopte din Ucraina. Cuplurile de același sex nu au voie să adopte din Ucraina.
- Pentru ca un copil să fie eligibil pentru o adopție internațională în Ucraina, acesta trebuie să fi fost mai întâi găsit eligibil pentru adopție națională și să fi fost înscris în registrul local timp de 14 luni. În cazul în care nu s-a găsit nicio familie potrivită în Ucraina după această perioadă și dacă copilul a depășit vârsta de cinci ani, numele copilului este adăugat în registrul de adopții internaționale.
- Legislația ucraineană prevede că orfanii trebuie să aibă cel puțin cinci ani înainte de a fi eligibili pentru adopția internațională, cu anumite excepții pentru copiii cu nevoi speciale, pentru adopțiile de rude și pentru adopțiile de frați și surori.
- Adopțiile se realizează prin Departamentul pentru protecția drepturilor copilului și programe de găzduire din cadrul Ministerului pentru Politici Sociale din Ucraina.
Majoritatea organizațiilor non-guvernamentale spun că adopția în Ucraina necesita, în condițiile anterioare războiului, două-trei călătorii, fiecare cu o durată de aproximativ câteva săptămâni.
