În noaptea de 16 spre 17 ianuarie 2010, după miezul nopții, un elicopter al Ministerului Afacerilor Interne începea să survoleze Iașul.
La sol, zeci, poate sute de mașini și dube – cu aproape 1.000 de polițiști, jandarmi și procurori – luau cu asalt apartamente și case din Iași și împrejurimi.
Iașul experimenta cea mai amplă acțiune împotriva crimei organizate din istoria sa: îngenuncherea clanului Corduneanu.
Cifrele care aveau să vină dinspre nou înființata Direcție de Investigare a Infracțiunilor Organizate și Terorism (DIICOT) erau spectaculoase: zeci de rețineri, bani și arme confiscate, colaborări cu FBI și Interpol, zeci de mii de pagini de probe pentru infracțiuni de criminalitate organizată.
Pe 30 ianuarie 2020 – după zece ani – dintr-o sală de judecată de la Cluj-Napoca se striga deznodământul acelui mega-dosar.
Dintre cei 27 de acuzați, aproape jumătate dintre ei frați sau verișori din clanul Corduneanu, 24 erau achitați.
Printre cei condamnați se număra și Constantin „Costel” Corduneanu, cel mai mare dintre frați, considerat de anchetatori liderul clanului interlop cu același nume din Iași.
Deși fusese acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, trafic de minori, șantaj sau înșelăciune, Costel Corduneanu a fost condamnat în cele din urmă doar pentru instigare la o infracțiune informatică.
A primit trei ani de închisoare pentru că a plătit un hacker să îi spioneze fosta soție. E singura condamnare pronunțată de justiția română împotriva sa, după anii 2000.
După doar șapte luni, în vara aceluiași an, 2020, cel mai mare dintre frații Corduneanu a fost eliberat, după ce din pedeapsa de trei ani i s-au scăzut un an și trei luni petrecute în arest preventiv în 2010-2011, când fusese reținut.
Cum ajunge un sportiv „interlop”
Constantin Corduneanu a fost căutat de Poliție, cercetat, judecat sau închis în permanență în anii de după retragerea din sport până când a murit, pe 15 aprilie, la 54 de ani, din cauza unor probleme cardiace.
Fost campion mondial la lupte libere – olimpic la același sport – Corduneanu a fost cercetat, în anii ’90, pentru fapte de violență, în state precum Polonia, Germania sau Ungaria, iar la începutul anilor 2000 pentru trafic de droguri.
În 1994, de pildă, la doi ani după ce se clasase pe locul 9 la Olimpiada de la Barcelona și cu doi înainte de a participa la cea de la Atlanta (unde s-a clasat pe locul 14), Costel Corduneanu și mai mulți apropiați de-ai săi au intrat cu cuțite și săbii peste un grup de români dintr-un hotel de Zgierz, Polonia.
I-au bătut măr pe cei din cameră și, ulterior, au plecat de acolo cu 12.000 de mărci. Era doar una dintre faptele despre care se știe că au fost comise, în anii ’90, de Costel Corduneanu.
Pe listă aveau să mai apară altele: vătămarea corporală gravă a unui bărbat cu care se dușmănea, în 1997, la Varșovia. Agresarea altuia, la Berlin, un an mai târziu. Ba chiar suspiciunea că ar fi fost implicat în cazul unui copil din Iași găsit înecat într-un râu din Berlin.
În decembrie 1998, Corduneanu era prins în Italia, cu un pașaport fals. Era, la acea vreme, dat în urmărire prin Interpol. A fost arestat, a stat câteva luni în arest la Roma, iar în aprilie 1999 a fost adus sub escortă în România.
Din arest, discuta atunci cu un jurnalist de la Monitorul de Iași: „Îmi pare rău, dar cei tâlhariți de mine au fost niște infractori. Eu știu prea bine ce erau, dar nu vreau să spun, pentru că nu sunt turnător”, spune el.
La începutul anilor 2000, Corduneanu era reținut pentru prima dată și în România, într-un dosar de trafic de droguri. Era acuzat, alături de alte rude, că ar fi transportat stupefiante din Occident în țările baltice și Republica Moldova.
Avea să fie achitat definitiv, în 2011. Ulterior, a dat în judecată statul român și a câștigat daune morale de 10.000 de lei, deoarece „i-a fost afectată viaţa de familie, profesională şi socială”.
Acuzațiile DIICOT
Renumele de „cap al lumii interlope” – cum l-a botezat presa din România, l-a căpătat însă după arestarea și judecarea din dosarul început în noaptea friguroasă de 16 spre 17 ianuarie 2010, de la Iași; un fiasco-judiciar de un deceniu, al cărui deznodământ a arătat incapacitatea statului/justiției române în dosarele de crimă organizată.
„Acuzatiile aduse au fost covârșitoare – constituire grup infracțional organizat, trafic de persoane, trafic de minori, spălare de bani, sunt doar cateva dintre acestea, Corduneanu Constantin fiind prezentat ca lider al grupării”, explică, pentru Europa Liberă, una dintre avocatele sale din dosar, Anca Drăgoi.
Corduneanu a fost reținut după acele descinderi ample din ianuarie 2010 și eliberat din arest în primăvara anului 2011. În același an, a mai stat câteva săptămâni în arest.
Dosarul Cordunenilor a fost trimis în judecată în 2010. Doar rechizitoriul avea 632 de pagini.
La proces, grefierii aduceau probele în sală cu cărucioarele. Interpol, FBI și autoritățile din mai multe țări au contribuit cu informații. Se invocau fapte de trafic de persoane, înșelăciuni bancare, escrocherii imobiliare, șantaj și multe alte.
Doar rețeaua de hoți de buzunare, de pildă, căreia procurorii i-au acordat un spațiu amplu în rechizitoriu, se presupunea că acționase la comanda Cordunenilor în 30 de țări. Prejudicii de zeci de milioane de euro.
Numărul mare de inculpați – 27 –, volumul imens de înscrisuri, dar și unele ciudățenii procedurale – cum ar fi dispariția unor martori cu identitate protejată – au făcut ca procesul să se lungească nepermis de mult.
Nici contextul legislativ nu a ajutat: în 2016, Curtea Constituțională decidea excluderea din rândul probelor a interceptărilor realizate cu sprijinul SRI, care în dosarul Cordunenilor reprezentau o carte importantă pentru anchetatori.
„Au urmat zece ani de procese, drumuri, doi ani și două luni de arest preventiv, termene succesive, la care de fiecare dată Costel Corduneanu își susținea nevinovăția”, spune astăzi avocata sa.
„Probe și nu vorbe, asta a cerut mereu, cu fiecare ocazie”, completează Anca Drăgoi.
În decizia din 2010, prin care 24 dintre cei 27 de membri ai clanului Corduneanu au fost achitați, Curtea de Apel Cluj aducea o critică dură modului în care a fost întocmit dosarul.
Despre cea mai importantă acuzație din dosar, cea de constituire sau aderare la un grup infracțional organizat, judecătorii concluzionau că nu există; Cordunenii sunt doar o familie, nu un clan interlop.
„S-a dovedit că nu era vorba despre o grupare cu un lider care o coordona, ci despre o familie care se sprijinea și ajuta reciproc, pentru care Costel Corduneanu a fost fratele cel mai mare, care a avut grijă de toți și le-a trasat drumul în viață”, explica avocata sa.
Ea spune cum se apăra, de multe ori, în timpul procesului, Costel Corduneanu: „S-a ridicat steagul României la Atlanta și a cântat imnul Romaniei datorită mie.”
Propulsați de presă și social-media
După arestările de la începutul anilor 2010, frații Corduneanu, printre care și Costel, au fost eliberați unul câte unul de justiție.
Unii i-au convins pe judecători că nu pot sta în arest preventiv sau la domiciliu pentru că trebuie să muncească pentru a-și întreține familiile. În 2013, de pildă, Costel Corduneanu cerea instanței să îl lase să plece din oraș pretinzând că a obținut un loc de muncă de 700 de lei pe lună, la Suceava.
Judecătorii l-au crezut.
În același timp, însă, pe străzile din oraș, unii dintre membri circulau cu mașini de zeci de mii de euro, iar diferiți membri ai clanului erau vizați în alte anchete penale, de la trafic de influență privind „cumpărarea” unor judecători, la șantajarea unor oameni de afaceri.
În 2015, când primarul de atunci al Iașului, Gheorghe Nichita, a fost trimis în judecată, în rechizitoriul întocmit de DNA împotriva sa apărea informația că acesta apelase la membrii clanului Corduneanu pentru a speria un bărbat despre care credea că se întâlnește cu iubita sa.
În timpul procesului de crimă organizată, unii dintre frații Corduneanu au devenit celebri în social-media și în ziarele tabloide, unde publicau fotografii în care apăreau în ipostaze de aparent lux: în case luxoase, cu bijuterii, la petreceri private cu cei mai cunoscuți cântăreți de manele din țară.
Dacă unii dintre frații și rudele sale au fost condamnați în diferite dosare, Constantin Corduneanu a rămas cu o singură condamnare: cea de instigare la infracțiuni informatice, pentru care a primit trei ani de pușcărie.
El a murit pe 15 aprilie, după o intervenție chirurgicală pe inimă.
Interes enorm pe Facebook
După ce a fost anunțată moartea lui Costel Corduneanu, în doar trei zile (15-17 aprilie), peste 1.200 de postări cu tagul „Corduneanu” au fost publicate pe Facebook, fiind generate peste 60.000 de interacțiuni.
Sociologul Gelu Duminică nu e surprins de interesul imens stârnit de moartea interlopului ieșenean.
„Marii interlopi din alte societăți erau și ei modele. Pentru că, într-o societate care nu reușește să scoată altfel de exemple de urmat aceștia devin modele”, spune Duminică.
„Vă aduceți aminte haiducii noștri, din popor? La bază, erau, niște infractori ai vremurilor. Însă faptul că împărțeau cu ceilalți îi transformau în aia buni? La noi, furtul, și chiar și cel generat de politicieni, este privit cu toleranța și simpatie, atât cât el [autorul] se descurcă. Venim cu alt verb pentru infracțiune: a te descurca, e un băiat deștept, și în momentul ăla îl glorificăm prin, repet, hoțul neprins, negustor cinstit”, mai arată sociologul.
Trupul lui Costel Corduneanu este depus la unul dintre cele mai importante localuri de evenimente din Iași – La Castel – locație renumită pentru nunți în Iași.
Mii de persoane din toată țară sunt așteptate la înmormântarea sa, programată vineri. Potrivit unor surse apropiate familiei, la priveghi sunt așteptați mai mulți cântăreți de manele din țară, printre care și Florin Salam, care va cânta joi la căpătâiul său.
Marți și miercuri, mai multe site-uri din România au publicat informația conform căreia Corduneanu va fi înmormântat cu onoruri militare. Poliția din Iași a infirmat.
Sunt așteptați la Iași zilele acestea și mai mulți interlopi din țară, motiv pentru care Poliția și structurile de forță s-au organizat pentru a limita incidentele.
„Dispozitivul de ordine și siguranță publică va fi adaptat situației operative din teren și va acționa în dinamică, conform competențelor legale”, a precizat un purtător de cuvânt al Poliției Iași.
