Institutul Național de Statistică a anunțat miercuri o creștere economică de 5,2% față de ultimul trimestru al anului trecut, iar față de același trimestru al anului 2021 Produsul Intern Brut a crescut cu 6,5%.
„Dacă ne uităm la structura creșterii economice din primul trimestru vedem cum consumul, adică cheltuielile populației, se află în prim-plan, fiindcă românii s-au speriat de inflație, iar în primul trimestru și-au scos banii din bănci și au cumpărat bunuri și servicii de teamă că acestea se vor scumpi accelerat în perioada următoare”, spune consultantul economic Adrian Negrescu.
„Este pur și simplu un efect al temerilor legate de inflație, iar românii au încercat să-și securizeze banii prin aceste achiziții de bunuri și servicii, mai mult decât în trimestrul anterior”, mai spune analistul economic.
El arată că acest lucru va alimenta inflația: „Este încă un element care pune gaz pe focul inflației”.
Potrivit INS, o contribuţie negativă la creşterea PIB-ului din primul trimestru a înregistrat-o industria, de -0,1%, volumul de activitate scăzând cu 0,3%.
„Deci ne aflăm într-o zonă de stagflație, adică creșteri de prețuri și stagnare economică”, mai explică Adrian Negrescu.
Ce a contribuit la creșterea economică
Institutul Național de Statistică arată că, la creşterea PIB, în primul trimestrul al anului 2022, faţă de același trimestru al anului trecut, au contribuit:
- comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transportul şi depozitarea, hoteluri şi restaurante (2,6%), cu o pondere de 20,5% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 12,2%;
- informaţiile şi comunicaţiile (1,8%), cu o pondere de 7,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 23,3%;
- activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (0,7%), cu o pondere de 5,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 9,5%;
- activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (0,2%), cu o pondere de 2,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 9,2%;
- impozitele nete pe produs (0,4%), cu o pondere de 9,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului lor cu 4,0%.
Semnele recesiunii, în trimestrul al doilea
Banca Mondială a prognozat marți că economia României ar urma să aibă o medie a creșterii economice de 2,9% în acest an, o estimare cu un punct procentual mai mult decât cea din luna aprilie, respectiv 1,9%, dar mult mai slab față de ediția din luna ianuarie, când anticipa o creștere economică de 4,3%.
„Este probabil ca, în trimestrul 2, stagflația în care se află economia să se accentueze și vom vedea primii muguri ai recesiunii economice, un fenomen devenit aproape inevitabil, în condițiile în care românii și-au cheltuiat deja rezervele financiare în primul trimestru, iar economia - industria în principal - stagnează și chiar dă semne de recesiune”, mai spune Adrian Negrescu.
Întrebat despre optimismul politicienilor în privința economiei, analistul economic spune că „avem un stat fericit într-o țară nefericită”.
„Un stat care se bucură când încasează mai mulți bani la buget, 22% numai în primele patru luni ale anului, și niște oameni nefericiți, care văd pe zi ce trece că puterea lor de cumpărare scade și că banii agonisiți în perioada de pandemie se risipesc în creștereile de prețuri semnificative din această perioadă”, explică el, pentru Europa Liberă.
El dă ca exemplu creșterea prețurilor industriale, de la poarta fabricii, care au crescut la peste 47%.
„În zona produselor energetice - petrol și gaze naturale - este de aproape 270%. Asta arată că inflația se întețește și probabil că urmează să crească, așa cum ne spune și BNR”.
Cu toate acestea, Negrescu spune că România nu va avea o criză de produse alimentare.
„Nu vor lipsi produsele de raft, însă nu ni le vom putea permite. Spuneam eu mai de demult că mulți dintre români vor merge la hipermarket ca la muzeu, vor admira produsele și nu-și vor permite să le cumpere”, afirmă analistul economic.
„Va fi o criză a puterii de cumpărare, iar în iarna acestui an vom asista la episoade din Epoca de Aur. Dacă atunci statul oprea căldura și energia electrică, din păcate, la iarnă, românii vor opri singuri gazele și curent, ca să facă față facturilor”, completează Adrian Negrescu.
În raportul Perspective Economice Globale (Global Economic Prospects), Banca Mondială mai prognozează că PIB-ul României va crește în 2023 cu 3,7%, iar în 2024 ar urma să fie o creștere de 3,9%.
