România risipește anual 2,5 milioane de tone de alimente. Asta înseamnă că fiecare român aruncă la gunoi, în medie, 70 de kilograme de mâncare în fiecare an. Cifra plasează România la jumătatea clasamentului european al țărilor care trimit mâncarea la pubelă, după numărul de kilograme pe cap de locuitor.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale arată că 49% din risipa alimentară se realizează la nivelul gospodăriilor individuale ale populației; sectorul industriei alimentare generează 37% din risipă; alimentația publică - 5%, iar sectorul agricol - 2%.
Numărul românilor amenințați de sărăcie în noiembrie 2021 a fost 4,6 milioane, ceea ce înseamnă că un procent important din populație obține venituri sub pragul sărăciei, trăiește în gospodării cu intensitate scăzută a muncii și în condiții de severe privațiuni materiale.
Pe plan mondial, situația este extrem de îngrijorătoare, mai ales în țările din Africa, unde mai multe state depindeau direct și în proporție covărșitoare de cerealele produse în Ucraina sau Rusia.
Somalia și Benin depind în proporție de 100% de grâul din cele două state în conflict, Egiptul, în proporție de 81%, iar Sudanul în una de 75%, conform Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare.
Ce prevede proiectul de lege
Legea privind risipa alimentară este un proiect inițiat de patru deputați, de la USR, PNL, PSD și UDMR: Diana Buzoianu, Florin Alexe, Bogdan Ican și Zoltan Miklos.
„Va fi creată o platformă electronică în care operatorii economici vor avea obligația de a raporta datele cu privire la risipa alimentară. De asemenea, ei sunt obligați să depună toate eforturile de a încheia contracte-cadru pentru donarea alimentelor care urmează să expire și trebuie să-și instruiască proprii angajați pentru a implementa planurile de prevenire a risipei alimentare”, a declarat deputata USR, Diana Buzoianu, pentru Europa Liberă.
Platforma ar însemna un efort bugetar de aproximativ 40.000 de euro. Inițiativa românească vine chiar în momentul în care, și la nivel european, se pune problema unei legislații pe tema risipei alimentare.
„În momentul de față, directiva privind risipa alimentară se află în dezbatere publică europeană. Cred că ar fi mai bine să mergem armonizați cu legislația europeană pentru că ulterior aceasta va suporta o evaluare europeană”, a declarat Decebal Pădure, vicepreședinte al federației patronale UPR Business România și reprezentant al României în Consiliului Economic și Social European.
Newsletter-ul care te ajută să economisești
Ce nu acoperă legea este risipa individuală care reprezintă acum aproape jumătate din totalul alimentelor aruncate la gunoi.
Georgiana Ilie este jurnalistă. În urmă cu un an, a lansat un newsletter unic chiar la nivel mondial, cu un plan de gătit săptămânal. Peste 9.000 de abonați învață în fiecare săptămână ce să cumpere din supermarket, ce să gătească și cum să economisească bani. Pentru fiecare zi, este oferit un meniu. Newsletter-ul are un puternic impact asupra risipei alimentare.
„Nimeni nu se simte bine aruncând mâncarea, sunt bani pe care îi arunci pe geam. Ca să nu mai zic că lucrurile alea pe care le arunci au fost făcute de niște oameni, au consumat resurse, de aceea în newsletter ai cantitățile foarte precise pe care trebuie să le cumperi”, a declarat Georgiana Ilie pentru Europa Liberă.
În fiecare săptămână, abonații primesc o listă cu produsele de care au nevoie și doar pe ele le cumpără din supermarket. Autoarea face chiar și un buget, bazat pe prețurile medii din supermarketuri.
De exemplu, pentru săptămâna care urmează, bugetul se ridică la 206 lei pentru două persoane, timp de cinci zile.
Adică un om poate mânca cu 20,6 lei pe zi, iar meniul este unul mexican. Marți, de exemplu, la micul dejun abonații au în meniu quesadilla cu castraveți, la prânz, enchiladas cu garnitură de salată și la cină mânâncă supă de primăvară cu pâine prăjită.
Tot pentru prevenirea risipei, abonații sunt învățați cum să țină o evidență a produselor alimentare pe care le au în casă cu ajutorul unui tabel în care sunt trecute cantitățile și data de expirare.
„I-am învățat cum să congeleze, cum să decongeleze și cum să conserve alimentele pe care le au pentru că a combate risipa alimentară nu înseamnă nu doar să mănânci tot din frigider”, a mai povestit Georgiana.
Aplicații pentru produsele la limita expirării
Creșterea prețurilor în ultimele luni i-a făcut pe unii dintre români să fie mai atenți cu banii cheltuiți pe mâncare, dar și cu risipa alimentară.
Elena este mamă a doi copii. În urmă cu câteva luni, nu își punea problema să cumpere produsele cu discount. Acum, vânează ofertele.
„Am văzut că la carnea proaspătă nici nu prea mai există produse în ultima vreme, toată lumea se duce spre ele, deși în trecut erau rafturile pline”, a povestit ea pentru Europa Liberă.
Și site-urile care vând mâncare proaspătă au anunțat o astfel de politică. Există produse reduse la preț pentru care există avertismentul că trebuie consumate în următoarele 24 de ore.
De asemenea, un grup de români au dezvoltat o aplicație, bonapp, prin care indexează toate ofertele restaurantelor sau magazinelor înscrise pentru a ajuta consumatorii în căutarea de mâncare mai ieftină.
Ce fac supermarketurile și hipermarketurile
Toate marile lanțuri de magazine din România au deja programe de combatere a risipei alimentare. Adrian Nicolescu, de la Mega Image, spune că firma pe care o reprezintă a donat 935 tone de alimente în 2021.
„Proiectul se desfășoară în peste 390 magazine Mega Image din toată țara, care au contracte cu asociații. Acestea vin să ridice produsele aflate în apropierea termenului de expirare. Monitorizăm continuu cantitățile de alimente din fiecare unitate, din toate categoriile, de la bakeoff, la lactate, produse din carne, astfel încât să prevenim risipa”, a declarat pentru Europa Liberă, Adrian Nicolescu, VP marketing, e-commenrce, comunicare și sustenabilitate.
Supermarketul asigură și transportul pentru unele dintre asociațiile partenere și este implicat în furnizarea de alimente către două cantine sociale din București: cea a Cantinei Parohiei Costeasca, unde mănâncă zilnic 100 de persoane vulnerabile, și cea dedicată copiilor din Centrul Social Comunitar Ferentari.
Iminenta criză alimentară
Despre o iminentă criză alimentară se vorbește chiar după ce România și celelalte state europene s-au confruntat cu o altă criză la nivel de aprovizionare.
„Restricțiile impuse de pandemia de Covid ne-au arătat ce cât de periculoase sunt întreruperile de lanț de aprovizionare, pentru că noi nu avem această securitate alimentară asigurată din lipsa materiilor prime”, spune Decebal Pădure, reprezentant al României în Consiliului Economic și Social European.
„Știți că carnea de porc este principalul generator de deficit de balanță comercială în sectorul agroalimentar. Și când s-au întrerupt lanțurile, fabricile de mezeluri ce puteau să producă, puteau să producă, să proceseze grâu și porumb? Nu. Și atunci, ei nu mai au ce să mai pună pe piață”, mai spune acesta.
Un raport european arată că, în perioada următoare, 40 de milioane de persoane la nivel mondial vor intra în categoriile defavorizate și vor fi expuse riscului foametei.
