Linkuri accesibilitate

Crin Bologa: Legile Justiției, conducerea interimară și deciziile CCR au dăunat eficienței DNA


Crin Bologa, procurorul șef al Parchetului Anticorupție

Conducerea interimară, modificarea, în 2018, a legilor justiției și anumite decizii ale CCR care au influențat practica judiciară au pus la încercare capacitatea de rezistență a instituției, spune Crin Bologa, noul șef al Parchetului Anticorupție.

Abia numit la șefia DNA, Crin Bologa spune că, în anul 2019, Parchetul Anticorupție și-a desfășurat activitatea într-un context dificil, în care capacitatea de rezistență a instituției a fost pusă la încercare de desfășurarea activității cu o conducere interimară, atât la vârful parchetului cât și la nivelul secțiilor, ceea ce a făcut dificilă stabilirea și urmărirea unei strategii de management consecvente.

Un alt impediment la adresa eficienței DNA au constituit-o modificările la Legile Justiției, modificate în 2018 și care au schimbat condițiile de numire și delegare a procurorilor în cadrul Direcției, ceea ce a determinat o fluctuație și un deficit puternic de personal, în special în rândul procurorilor.

De asemenea, practica judiciară a fost în continuare influențată de efectele unor decizii ale CCR care au dus în multe cazuri la excluderea de către instanțele judecătorești a unor mijloace de probă, iar în alte situații la rejudecarea unor cauze definitiv judecate.

Toate cele trei argumente sunt invocate de noul șef al Direcției Naționale Anticorupție, Crin Bologa, la bilanțul DNA dat publicității luni.

Trend descrescător, cantitativ. Preocuparea principală, achitările. Au crescut cauzele de investigare a fraudelor cu fonduri europene

În condițiile în care activitatea DNA a înregistrat un trend descrescător din punct de vedere al cantității, preocuparea șefilor DNA s-a centrat pe soluțiile de achitare, așa că, „un accent deosebit a fost pus pe asigurarea unui standard calitativ ridicat al activității de urmărire penală, pe verificarea de către șefii ierarhici a legalității și temeiniciei soluțiilor dispuse de procurori, astfel încât să se evite soluții de achitare din partea instanțelor de judecată”, spune DNA.

De asemenea, efortul s-a concentrat asupra creșterii numărului cauzelor cu trimitere în judecată a inculpaților pentru fapte de corupție și asimilate acestora și pe reducerea stocului de dosare rămase nesoluționate.

Au crescut cauzele de investigare a fraudelor cu fonduri europene și continuarea trimiterii în judecată a persoanelor cu funcții publice înalte pentru infracțiuni de corupție și a cauzelor complexe.


Principalele constatări din bilanțul DNA

  • A crescut numărul cauzelor soldate cu trimiteri în judecată - În anul 2019, 235 dosare au fost trimise în judecată, față de 196 în anul 2018, o creștere cu 20%. În plus, a crescut numărul de acorduri de recunoaștere a vinovăției la 97 în anul 2019, față de 55 în anul 2018. Acest lucru denotă o doză mai mare de profesionalism în administrarea probelor și consolidarea practicii în acest sens, pentru a se evita procesele penale costisitoare și de lungă durată. Cu toate acestea, ca număr de inculpați trimiși in judecată, inclusiv cei cu acord de recunoaștere a vinovăției, se remarca o scădere la 501 inculpați trimiși în 2019 față de 556 în anul anterior.
  • A crescut eficiența în investigarea fraudelor cu fonduri europene - Pe lângă creșterea numărului de dosare și de inculpați trimise în judecată în comparație cu anul anterior, este de remarcat creșterea de peste două ori și jumătate a prejudiciilor stabilite de procurori în dosarele trimise în judecată pentru fraudarea fondurilor europene: în anul 2019 a fost de aprox. 190 de milioane de lei față de 70 milioane lei în anul 2018. Au trimise în judecată: 70 de rechizitorii pentru fraude cu fonduri europene, față de 50 rechizitorii în anul 2018, iar numărul total al inculpaților trimiși în judecată a fost de 169 față de 121 în anul anterior, adică o creștere de aprox. 40%.
  • S-a urmărit cu prioritate recuperarea prejudiciilor încă din timpul desfășurării investigațiilor - S-au recuperat încă din cursul anchetelor penale, prin măsuri de restituire, 14,8 milioane euro (0,81 milioane euro în anul anterior), reprezentând o creștere consistentă. În anul 2019, s-au dispus sechestre sau propriri pe conturi în valoare de 224 milioane euro, pentru ca, în caz de condamnare definitivă, banii și bunurile să poate fi confiscate, iar prejudiciile să poată fi recuperate. În majoritatea cauzelor trimise spre judecare - peste 80% - s-a reținut existența unui produs infracțional, adică bani sau bunuri obținute presupus nelegal.
  • Trimiterea in judecată a unor cauze importante care au vizat corupția la nivel înalt și mediu - Din totalul de 501 inculpați trimiși în judecată, o pondere semnificativă - 146 inculpați - este reprezentată de persoane care au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante (un număr apropiat de cel de anul trecut 155). ​
    • Au fost trimiși în judecată: 13 demnitari, dintre care: 3 miniștri din care unul a fost cercetat în două dosare, 2 deputați, 2 deputați în Parlamentul European, din care 1 la data săvârșirii faptei vicepreședinte de consiliu județean, 3 secretari de stat, 1 președinte ANAF (cu rang de secretar de stat), 2 vicepreședinți ANAF (cu rang de subsecretar de stat), 24 primari (6 primari municipiu, 18 primari de oraș/primari comună) și 5 viceprimari (3 viceprimari de municipiu, 2 viceprimari comună).
    • Pe lângă aceștia, au fost inculpați din cadrul unor instituții de aplicare a legii ori care dețin funcții importante în instituții publice, directori de companii/societăți naționale, precum și persoane cu funcții de conducere sau control din domeniul educației ori din domeniul sănătății.

Două cereri de încuviințare a urmăririi penale pentru doi foști miniștri care dețin si funcția de senator au fost respinse de Senat.

  • Pronunțarea unor soluții de condamnare în dosarele de mare corupție - În anul 2019, instanțele de judecată au continuat să dispună soluții de condamnare în dosarele de mare corupție. Cu toate că numărul persoanelor condamnate definitiv 422 a scăzut față de cei condamnați definitiv în anul anterior (584), au fost pronunțate decizii de condamnare in cazuri importante. Au fost condamnați definitiv: 3 deputați (dintre care 1 având și funcția de președinte al Camerei Deputaților), 1 secretar de stat în cadrul Ministerul Justiției, 1 secretar de stat în cadrul Ministerul Sănătății, 1 secretar de stat și 1 consilier personal în cadrul Ministerul Transporturilor, 1 șef cabinet în cadrul M.A.I, 5 judecători, 3 procurori, 1 președinte A.N.A.F, 1 vicepreședinte al A.N.R.P., 1 director general Compania Națională Loteria Română, 4 președinți consiliu județean, 4 primari municipiu, 3 viceprimari municipiu, alți primari de comuna, funcționari cu funcții de conducere in administrația locala si la nivelul unor companii de stat .
  • În anul 2019, instanțele de judecată au dispus confiscarea și recuperarea de produse infracționale în sumă totală de aprox. 120 milioane euro, față de 76 milioane euro în cursul anului 2018, fiind înregistrată o creștere de aproape 60%.
  • Numărul de dosare nesoluționate la sfârșitul anului 2019 a fost de 3.416, în scădere cu peste 800 față de anul anterior și în scădere cu aprox. 2.600 față de anul 2017. Media de dosare de soluționat de un procuror a fost de 69 dosare, printre acestea existând cauze complexe de macrocriminalitate economico-financiară, de fraude europene și în achiziții publice, precum și retrocedare a unor imobile. Acestea au impus administrarea unui probatoriu complex, inclusiv expertize, constatări tehnico-științifice și comisii rogatorii.
  • Ritmul de soluționare a scăzut, s-au soluționat pe fond 2694 de dosare, în scădere cu aprox. 30% față de anul 2018. În anul 2019, media de dosare soluționate de un procuror a fost de 36 cauze față de 45 de dosare pe procuror in anul 2018.
  • A scăzut numărul de inculpați trimiși în judecată în toate structurile operative, concomitent cu creșterea numărului inculpaților achitați definitiv.
  • În ceea ce privește numărul total de inculpați achitați, trebuie remarcat că mai mult de o treime, respectiv 72 inculpați, au fost rezultatul dezincriminării abuzului în serviciu, pentru că fapta nu mai este infracțiune din cauza unor modificări legislative și a aplicării dispozițiilor art. 181 din vechiul Cod penal (achitare pentru că, deși s-a constatat săvârșirea faptei, s-a considerat că ea nu prezintă pericol social).
  • 190 inculpați au fost achitați definitiv, dintre care 44 au fost achitați ca urmare a eliminării probelor obținute cu autorizare de la judecător, dar cu ajutorul sau prin mijlocirea SRI sau DIPI. Excluderea probelor apare ca o consecință a două decizii CCR Decizia nr. 26 din 16.01.2019 și decizia 302 din 4 mai 2017. Cu alte cuvinte, deși procurorul a aplicat corect o dispoziție legală în vigoare la data trimiterii în judecată, aceasta a fost ulterior declarată neconstituțională, iar prin urmare, probele culese au fost declarate nule.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG