3 minute | România spitalelor fără apă caldă, valul Covid în școli și asigurări în stil Putin

Bună dimineața,

Numărul elevilor și preșcolarilor români cu Covid s-a dublat în ultimele două săptămâni, fără ca situația gravă și haosul din unele școli să impresioneze guvernarea de la București. La fel cum nu par să o facă nici morții, criza de la ATI sau faptul că o mulțime de orașe contemplă o iarnă fără căldură și apă caldă.

Iată principalele știri:

• 16.316 de elevi și preșcolari sunt bolnavi cu Covid (față de 8.470 în 29 septembrie) și aproape 500 de școli au trecut integral în sistemul online; Ministerul Educației ceartă Ilfovul pentru că vrea să închidă școlile;
• Negocierile politice sunt „în casă”, cel puțin până mâine. PNL și UDMR nu au fost impresionate de vizita lui Dacian Cioloș, dar spun că vor cere mandate de la colegii lor pentru o nouă rundă de negocieri programată pentru vineri;
• Primarii se pregătesc de o iarnă fără căldură și apă caldă, la ședința de la ora 11:00, Guvernul ar urma să aprobe unele alocări din Fondul de rezervă pentru Sănătate, dar și declasificarea unor informații secrete ale Departamentului Securității Statului din perioada 1956-1989;

35 de copii la terapie intensivă

După ce au eliminat brusc, în plină ascensiune a pandemiei, pragul de la care școlile trebuiau să intre în sistem online din cauza pandemiei de Covid, autoritățile din România privesc pasiv la explozia numărului de cazuri din școli - 16.316 de elevi și preșcolari, 5.425 de angajați, potrivit datelor de miercuri.

A crescut, într-adevăr, numărul școlilor care au cerut să treacă în sistem online, dar înțelegerea „pe repede înainte” a regulilor modificate din mers nu avea cum să fie un atú pentru directori, chiar dacă Ministerul Educației a plasat întreaga responsabilitate asupra lor.

„Carantina este obligatorie în Bucureşti şi Ilfov”, atrage atenția Doina Azoicăi, preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie în Adevărul. Cele două au cea mai mare incidență a cazurilor, peste 15 la mia de locuitori, și nu mai au de ceva vreme locuri la terapie intensivă.

În Ilfov sunt localități cu incidență peste 20, dar ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu a certat DSP-ul județean pentru că a recomandat ca toate cele 230 de școli din județ să treacă în sistem online. „Nu era treaba DSP-ului”, a ținut ministrul să amintească traseul birocratic al protecției față de răspândirea virusului.

„Vă jucați cu viețile noastre, cu viețile copiilor, părinților și bunicilor noștri. Bătălia voastră oarbă pentru putere, aroganța și indolența voastră trimit copii la moarte, dar nici asta nu vă mișcă, văd”, scrie Dan Tăpălagă în G4 Media, în timp ce Cătălin Tolontan reia în Libertatea tema lipsei de implicare a Bisericii Ortodoxe – „Cum au ratat Patriarhul Daniel și Preafericitul Iohannis să discute ca oamenii, ca să moară mai puțini români”.

BOR a fost prezentă în spațiul public, miercuri, cu reacții puțin spus „puternice”, la documentarul (viral) Recorder – „Clanul Marelui Alb”, despre cheltuirea discreționară a banilor publici. „Materialul e construit cu intenția obsesivă de a transfera asupra BOR și PF Daniel potențiala vină a unor angajați / Se va face o cercetare de către Administraţia Patriarhală”. Detalii, pe Hotnews.ro.

Spitalul cu 3 ore de apă caldă și 5 de căldură

Criza prețurilor la energie nu e una locală, declarațiile de apărare ale lui Vladimir Putin au fost preluate în întreaga presă internațională, dar realitatea „închiderii căldurii” este profund românească. Europa Liberă trece în revistă situația dramatică din numeroase municipii în prag de iarnă: la Focșani spitalul județean primește trei ore de apă caldă pe zi și are căldură doar cinci ore. Timișoara, Iași, Brașov, Craiova, Oradea, Bacău se pregătesc să taie investițiile pentru a trece iarna. Municipiul Iași a cerut ajutor... din Polonia. „Noi suntem ca într-o situație de război”, spune primarul Mihai Chirica pentru Europa Liberă.

Politicienii de la București nu au cum să abordeze în mod coerent problema, deși din țară vin apeluri disperate. Criza guvernamentală a tăiat orice coerență a guvernării, iar perspectivele formării unui Guvern sunt în „stand by”. Premierul Cîțu și-a arătat lipsa de interes pentru un guvern Cioloș nu doar trimițându-l, din nou, pe acesta la PSD și AUR pentru a obține susținere, ci și prin atitudine – în geacă și cu șapcă, Florin Cîțu a venit la întâlnirea cu Dacian Cioloș ca la un eveniment din timpul liber. Iar Dacian Cioloș nu a fost întâmpinat de nimeni la sediul PNL, remarcă Ziare.com.

„Le ofer un parteneriat pentru a realiza o majoritate parlamentară”, a spus Dacian Cioloș, „Sinceritatea doare” iar încrederea lipsește, a adăugat Kelemen Hunor. O nouă întâlnire e programată pentru vineri.

„Containergeddon”

Presa internațională analizează criza globală a containerelor de transport, care a dus la o explozie a prețurilor în Statele Unite și forțează Casa Albă să intervină în „detensionarea” lanțului de aprovizionare. Inflația a fost alimentată rapid, scrie The New York Times, iar portul din Los Angeles va fi operațional 24 din 24 de ore pentru a putea procesa containerele care așteaptă pe mare.

SUA încearcă să reducă din blocajele cauzate de pandemie în livrările internaționale, care riscă să ducă la o lipsă a mărfurilor de Crăciun, remarcă BBC. Problema a fost și pe agenda întâlnirii G20 de la Washington, unde liderii globali și Fondul Monetar Internațional s-au angajat să intervină în chestiunea blocajelor de aprovizionare care amenință economia globală, arată France 24. În plus, reuniunea a adus și promisiunea evitării oricărei retrageri premature din sprijinirea economiei, notează AFP.

În România, scrie Hotnews.ro, „multe firme care importă diferite produse pentru producția proprie sau pentru vânzare directă sunt afectate de criza containerelor, care acum are și un nume: Containergeddon”.

Atac cu arc și săgeți

Atacul din Kongsberg, Norvegia, cu arc și săgeți, a ucis cinci oameni iar anchetatorii nu exclud o pistă teroristă, notează Politico. Suspectul, un localnic de 37 de ani, cetățean danez, a fost arestat la scurt timp după incident. CNN remarcă ordinul primit de polițiștii norvegieni, care vor putea, în mod excepțional și pentru un timp limitat, purta arme de foc.

Alte subiecte:

• Emisiile de carbon ale țărilor bogate au crescut rapid în urma relativei reveniri a economiei după pandemie. În cadrul țărilor G20, emisiile vor crește cu 4%, după ce scăzuseră cu 6 procente în 2020, notează BBC.
• Ramura de măslin post-Brexit a Uniunii Europene: Comisia propune Londrei să relaxeze controalele asupra anumitor mărfuri destinate Irlandei de Nord, notează Euronews.

Nu uitați, dacă aveți comentarii, întrebări și sugestii, ne puteți scrie la treiminute@rferl.org.

Toate cele bune,
Carmen Valică