Linkuri accesibilitate

Criza din Kazahstan apropie și mai mult China de Rusia


Președintele rus Vladimir Putin în biroul său din Novo Ogariovo, în timpul unei întâlniri video cu președintele Chinei, Xi Jinping

Pe măsură ce China și Rusia s-au apropiat tot mai mult, într-un parteneriat politic din ce în ce mai puternic, interesele uneori concurente ale celor două țări din Asia Centrală sunt privite ca un factor destabilizator care le-ar putea îndepărta.

Chiar dacă Moscova este văzută ca principalul furnizor militar în regiune, aventura lentă dar sigură a Beijingului pe teritoriul securității din Asia Centrală, combinată cu influența în creștere pe care o dobândește prin proiectul său de infrastructură Belt and Road (BRI), de miliarde de dolari, e de natură a alimenta rivalitatea dintre cele două state.

Analiștii spun, însă, că tensiunile din Kazahstan, vecinul lor comun, a apropiat cele două țări evidențiind disponibilitatea celor două puteri de a se adapta și susține reciproc pe parcursul unei crize care se desfășoară rapid și cu mize foarte mari.

„Criza din Kazahstan a dovedit că relația dintre China și Rusia în Asia Centrală este foarte stabilă”, a declarat pentru Europa Liberă Jakub Jakobowski, specialist la Centrul pentru Studii Orientale din Varșovia.

Evenimentele din Kazahstan au început pe 2 ianuarie cu proteste față de creșterea prețurilor la carburanți și au escaladat rapid în demonstrații la nivel national.

Manifestanții au cerut îmbunătățirea condițiilor socio-economice și eradicarea corupției, un sistem politic mai incluziv. Violența s-a extins și pe străzi, iar tulburările au evoluat în mai multe crize diferite.

Președintele Kasâm Jomart Tokaev a cerut ajutorul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO), alianță militară condusă de Moscova, care a intervenit cu mii de soldați, veniți în special din Rusia.

Luptele interne dintre elitele țării au declanșat, de asemenea, o epurare pe coridoarele de putere ale Kazahstanului.

Influentul ex-președinte Nursultan Nazarbaev a fost îndepărtat dintr-o poziție puternică, iar Karim Masimov, loial lui, a fost demis din funcția de șef al Comitetului de Securitate Națională, agenția de informații a Kazahstanului, acuzat de trădare şi tentativă de lovitură de stat.

Premierul demis al Kazahstanului, Karim Masimov, inspectează garda de onoare în timpul unei ceremonii oficiale de întâmpinare în Sala Mare a Poporului, din Beijing, în 2002.
Premierul demis al Kazahstanului, Karim Masimov, inspectează garda de onoare în timpul unei ceremonii oficiale de întâmpinare în Sala Mare a Poporului, din Beijing, în 2002.

Criza, una fără precedent pentru Kazahstan, va avea consecințe atât de plan intern cât și în relațiile Moscovei cu Beijingul, spun analiștii.

Intervenind militar și oferindu-și sprijinul de partea lui Tokaev, Kremlinul a arătat că este în continuare principalul furnizor de securitate într-o regiune aflată în zona sa de influență și pe care o consideră de importanță strategică. În același timp, și-a sporit și influența sa politică.

Remanierea elitei din Kazahstan ar putea, de asemenea, să submineze o parte din influența Chinei în Kazahstan, Nazarbaev și Masimov, doi interlocutori tradiționali ai Beijingului, fiind eliminați.

În ciuda acestor schimbări și potențiale puncte de tensiune, Beijingul și Moscova au folosit criza din Kazahstan pentru a-și spori sprijinul reciproc.

Ambele puteri au ca obiectiv general să mențină Asia Centrală stabilă, spune Jakobowski.

„China nu încearcă să distrugă Rusia. Beijingul consideră că are probleme mai importante la nivel global decât să fie actor exclusiv în Asia Centrală și respectă ambițiile Moscovei".

Ținta comună

China a investit zeci de miliarde de dolari în Kazahstan, iar președintele chinez Xi Jinping a lansat acolo chiar precursorul programului BRI în timpul unei vizite pe care a făcut-o în țară în 2013.

Dar, pe măsură ce haosul a cuprins Kazahstanul la începutul lunii ianuarie, China a rămas tăcută cu privire la tulburările din țara vecină.

Abia când CSTO a intervenit și a fost numită oficial o misiune de menținere a păcii, Beijingul și-a anunțat sprijinul total pentru Tokaev, pentru ca, ulterior, atât guvernul chinez cât și presa de stat să anunțe sprijin pentru misiunea condusă de ruși.

În timpul unui apel telefonic din 10 ianuarie între ministrul chinez de externe Wang Yi și omologul rus Serghei Lavrov, Wang a spus că China salută misiunea CSTO pentru „rolul pozitiv” pe care l-a jucat în „restabilirea stabilității în Kazahstan”.

„Faptul că misiunea CSTO a fost solicitată de guvernul kazah și că este etichetată ca misiune de menținere a păcii o face mult mai puțin problematică pentru Beijing”, a declarat pentru Europa Liberă Giulia Sciorati, bursier la Institutul Italian de Studii Politice Internaționale.

„Menținerea păcii este singurul tip de intervenție străină pe care retorica oficială chineză tinde să-l susțină”.

Beijingul a preluat, de asemenea, narațiunea oficială a lui Tokaev, potrivit căreia tulburările au fost rezultatul unei tentative de lovitură de stat, care a fost dată cu ajutorul unor teroriști internaționali, pentru existența cărora nu a fost prezentată vreo dovadă, inclusiv militanți islamiști, și a folosit-o pentru a cere o mai mare cooperare în combaterea terorismului în regiune.

Organizația de Cooperare de la Shanghai (SCO), condusă de China, un bloc regional de securitate și economic din care fac parte Kazahstanul și Rusia, a declarat că violențele din Kazahstan reprezintă dovada că trebuie făcut mai mult în lupta împotriva celor „trei rele”: terorismul, separatismul și extremismul religios, oferind, în același timp, posibilitatea creșterii sprijinului SCO în regiune.

Apeluri similare au venit din partea Zhang Xiao, ambasadorul Chinei în Kazahstan, care a declarat, pe 12 ianuarie, publicației de stat Global Times că China intenționează să intensifice cooperarea în materie de aplicare a legii și de securitate cu Kazahstanul și vecinii săi pentru a se opune „interferențelor externe”, fie că este vorba despre extremismul islamic sau de „revoluțiile de culoare” puse la cale de Occident.

Afirmația face trimitere la valul de proteste populare care au îndepărtat lideri din Georgia în 2003 și din Ucraina în 2005, pe care Beijingul și Moscova le consideră susținute și finanțate de Occident.

„China adoră acest tip de retorică”, a declarat pentru Europa Liberă Haiyun Ma, profesor la Universitatea de Stat Frostburg, care studiază relațiile Beijingului cu țările din Asia Centrală și de Sud.

„Această narațiune se potrivește atât nevoilor chinezești, cât și celor ale Rusiei, ca avertisment la amenințările străine și reprezintă o oportunitate excelentă de a spori cooperarea și de a marginaliza Occidentul”.

O relație mai profundă

În timp ce China pare că s-a adaptat rapid la evenimentele din Kazahstan și s-a poziționat alături de Rusia în regiune, Ma avertizează că tulburările din Asia Centrală au făcut Beijingul „foarte nervos”, noua stare de lucruri din Kazahstan nefiind întru totul pe placul Chinei.

Intervenția misiunii CSTO în Kazahstan, prima pe teritoriul unui stat membru, a sporit importanța acesteia în detrimentul SCO, condusă de China.

Decizia Moscovei de a-l susține pe Tokaev ar putea duce la viitoare concesii din partea Kremlinului față de puterea din Kazahstan. Arestarea lui Masimov, un apropiat al Chinei, care a implementat precursorul proiectului BRI în Kazahstan, ar putea duce la scăderea influenței Chinei în țară.

Președintele Chinei Xi Jinping și președintele kazac Kasâm Jomart Tokaev. în timpul unei ceremonii de bun venit la Marea Sală a Poporului din Beijing, 11 septembrie 2019
Președintele Chinei Xi Jinping și președintele kazac Kasâm Jomart Tokaev. în timpul unei ceremonii de bun venit la Marea Sală a Poporului din Beijing, 11 septembrie 2019

Cu toate acestea, Ma spune că este puțin probabil ca acest lucru să afecteze relația Rusia-China și că, atunci când vine vorba de Kazahstan, Beijingul și Moscova „nu cooperează întru totul, dar cu siguranță nu concurează”.

Ben Goodwin, analist la Prism Political Risk Management din Londra, spune că poziționarea Chinei și a Rusiei față de criza din Kazahstan reflectă, de asemenea, atitudinea Kremlinului față de Beijing și dă indicii despre intențiile Rusiei pe plan extern, în general.

„Rusia nu mai vede angajarea altor puteri în curtea sa ca pe un joc cu sumă zero ca acum 10 sau mai mulți ani”, a spus Goodwin pentru Europa Liberă, referindu-se la invadarea Georgiei de către Rusia în 2008 și la ocuparea și anexarea Peninsulei Crimeea din Ucraina vecină.

În timp ce evenimentele din Kazahstan vor duce la o perioadă de reajustare a poziției Beijingului și Moscovei în Asia Centrală, care ar putea crea unele fricțiuni, este puțin probabil ca acestea să afecteze dinamica relației dintre cele două puteri, unite împotriva SUA.

„Rusia nu vrea să ocupe Kazahstanul. Scopul intervenției a fost să demonstreze că Rusia este garantul regimurilor autoritare din întreaga lume", a spus Goodwin.

„Iar China nu poate fi decât foarte fericită ca Rusia să joace acest rol”, a conchis el.

Cătălin Drulă despre dependența de gazul rusesc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00
XS
SM
MD
LG