Înainte de a pleca spre Roma, la Summitul G20, și spre Glasgow, unde cei doi lideri participă la summitul COP26, privitor la climă, cei doi au avut și o discuție telefonică pentru care premierul australian și-a amânat decolarea.
Liderul francez și australian, Emmanuel Macron și Scott Morrison s-au întâlnit la summitul G20 de la Roma, pentru prima oară de la izbucnirea crizei dintre cele două țări, în luna septembrie a acestui an, după ce Australia a anunțat că va renunța la contractul cu Franța și că va colabora cu SUA și Marea Britanie pentru achiziția a opt submarine cu propulsie nucleară, în programul Aukus.
Președintele francez Emmanuel Macron a fost întrebat, în marja întâlnirii de la Summitul G20, de un jurnalist australian dacă mai poate avea încredere în premierul australian Scott Morrison.
„Vom vedea ce va oferi”, a răspuns Macron, citat de BBC.
„Am foarte mult respect pentru țara ta. Nutresc mult respect și tot atâta prietenie pentru poporul tău. Spun, însă, că atunci când respecți pe cineva ești trebuie să fii cinstit și să te comporți conform cu aceste valori”, a spus liderul francez.
Întrebat dacă crede că premierul australian nu a fost sincer, președintele francez a răspuns: „Nu cred, știu”.
Macron spune că „decizia unilaterală a Australiei de a încheia parteneriatul strategic franco-australian (…) în favoarea unui proiect încă nedetaliat a rupt relația de încredere între țările noastre. Situației afacerilor franceze și a subcontractanților -, inclusiv companii australiene, afectați de această decizie - li se va acorda cea mai mare atenție”, se arată într-un comunicat emis de partea franceză, citat de The Guardian, după o discuție telefonică între cei doi lideri, înainte de întâlnirea lor la summit-ul G20.
Președintele francez i-a spus premierului australian că anularea unui contract de mai multe miliarde de dolari „a rupt relația de încredere” și că Canberra va trebui să propună „acțiuni tangibile” pentru a vindeca o ruptură diplomatică.
„Acum este la latitudinea guvernului australian să propună acțiuni concrete care întruchipează voința politică a celor mai înalte autorități din Australia de a redefini baza relației noastre bilaterale și de a continua acțiunile comune în Indo-Pacific”, a spus Macron după discuția telefonică cu Morrison.
Morrison neagă, însă, că ar fi fost necinstit.
După comentariile făcute de Macron, Scott Morrison le-a spus reporterilor că nu l-a mințit pe președinte și că i-a explicat dinainte că submarinele convenționale nu mai satisfac nevoile de apărare ale Australiei.
El a dat asigurări că reconstruirea încrederii dintre cele două națiuni a început deja.
Biroul lui Morrison a emis o declarație la aproximativ o oră după cea franceză și a dat un ton mult mai conciliant, spunând că premierul „a fost încântat să poată vorbi cu președintele Macron”.
„Au avut o discuție sinceră cu privire la relația bilaterală”, se arată în declarația australiană, citată de The Guardian. „Primul ministru așteaptă cu nerăbdare colaborări viitoare cu privire la interesele noastre comune, în special în Indo-Pacific.”
Declarația australiană spune că Morrison „a profitat de oportunitate pentru a-l informa pe președinte despre angajamentul Australiei de a furniza emisii nete zero până în 2050”.
Se înțelege din textul declarației că discuția a urmat unei scrisori pe care Morrison i-a trimis-o lui Macron la începutul acestei luni.
Însăși plecarea lui Morrison din Canberra pentru a zbura la Roma, la summitul G20, ar fi fost amânată pentru a putea avea convorbirea telefonică cu Macron, spune sursa citată.
Guvernul australian s-a confruntat cu critici și pe plan intern, din partea opoziției laburiste pentru că nu și-a anunțat decizia înainte de a o lua.
Liderul Partidului Laburist din Senat, Penny Wong, a vorbit de „potențialul riscant” al unei astfel de decizii privind relațiile cu Franța, „nu doar pentru faptul că am făcut asta, ci pentru felul în care ei simt că noi am facut-o. Se simt înșelați și reiese destul de clar din declarațiile lor publice”, a spus Wong.
Morrison a spus că decizia a fost luată din cauza înrăutățirii perspectivei strategice în Indo-Pacific și a preocupărilor legate de faptul că submarinele convenționale nu ar mai fi potrivite în acest context.
Franța și-a rechemat temporar ambasadorii din Australia și SUA în semn de protest, după ce Australia a anulat, la mijlocul lunii septembrie, un acord de 37 de miliarde de dolari pentru construirea a 12 submarine și, în schimb, a negociat un nou pact de apărare cu SUA și Marea Britanie, în cadrul așa-numitului acord Aukus.
Acordul în cauză a marcat o ruptură între Franța, pe de o parte, și Austrația, SUA și Marea Britanie de cealaltă parte.
Ministrul de Externe francez, Jean-Yves Le Drian a numit decizia Australiei „o înjunghiere pe la spate”.
Vineri, președintele american Joe Biden a avut prima sa întâlnire față în față cu Emmanuel Macron de când a fost convenit acordul Aukus.
Biden a recunoscut „stângăciile” SUA în privința negocierilor, iar Macron a spus că important este să „privim spre viitor”. Cei trei lideri se întâlnesc acum în orașul scoțian Glasgow pentru summitul COP26 privind schimbările climatice.
Pactul Aukus permite Australiei să construiască pentru prima dată submarine cu propulsie nucleară, folosind tehnologia oferită de SUA. Este unul dintre cele mai mari parteneriate de apărare ale Australiei din ultimele decenii.
Pactul a anulat un acord semnat de Australia în 2016, în baza căruia Franța se angaja să construiască 12 submarine convenționale. Aukus este văzut pe scară largă ca un efort de a contracara puterea militară în creștere a Chinei.
China a condamnat acordul drept „extrem de iresponsabil”.
Facebook Forum