Linkuri accesibilitate

Cum a ajuns senatorul Lungu să interzică ideologia genului în școli: „Nu am o agendă teologică, sunt apropiat de conservatorii din SUA”


Senatorul PMP Vasile Cristian Lungu a modificat legea Educației, interzicând „teoria sau opinia identității de gen”.

Senatorul PMP Vasile Cristian Lungu a iscat o mare controversă, modificând Legea educației în așa fel ca teoriile privind identitatea de gen, studiate în universități din întreaga lume, să fie interzise în școlile din România. Cum a ajuns preocupat de această „aberație”, așa cum o descrie el?

Senatorul PMP de Sălaj Vasile Cristian Lungu are 40 de ani, iar presa l-a adus prima oară cu adevărat în lumina reflectoarelor în 2019, când a venit în scaun cu rotile la Parlament, amânându-și o operație delicată la Cluj, pentru a vota demiterea premierului Viorica Dăncilă prin moțiune de cenzură. Guvernul PSD a picat, iar senatorul Lungu a revenit la Cluj, acolo unde activează, conducând filialele partidului fostului președinte Traian Băsescu atât la Sălaj, cât și la Cluj.

A doua oară, s-a întâmplat în aceste zile. Presa l-a descris drept „teologul” care a mutilat Legea Educației și a interzis „activitățile de răspândire” a unei teorii în instituțiile de învățământ din România: cea care studiază identitatea de gen. Ce se știe mai puțin despre senatorul PMP este legătura sa cu cercurile politice conservatoare din SUA și faptul că a fost cel mai important sponsor de campanie al PMP, în campania la europarlamentare de anul trecut.

Puteți să-mi spuneți și teolog. Nu am o agendă teologică cu propunerea mea legislativă”, spune senatorul Lungu, care recunoaște însă că singura sa legătură cu teologia este faptul că anii liceului și i-a petrecut la Zalău, studiind la seminarul teologic și pedagogic de acolo.

„Eu voiam să fiu profesor de teologie sau de limbi străine, pentru că acolo s-a studiat și engleză intensiv. Dar eu, la finalul liceului, am plecat în SUA și acolo m-am educat”, explică Lungu pentru Europa Liberă. În America, a ajuns în 2001, la Chicago, la Universitatea catolică iezuită Loyola, unde a studiat afacerile și psihologia, ajungând apoi să lucreze în domeniul bancar.


Nu am avut o aplecare teologică, am lucrat și în sistemul bancar. Eu mai frecventam biserici, pentru că acolo comunitățile dintr-o anumită locație se reunesc în jurul bisericilor respective, atât în jurul celor ortodoxe, cât și celor neoprotestante. Acolo se strâng mulți români. Cred în Dumnezeu, merg și la biserică, nu foarte des, mărturisesc”, spune Vasile Cristian Lungu.

Da, sunt apropiat de cercurile conservatoare politice din SUA și chiar am prieteni în Congresul american.
Vasile Cristian Lungu, senator PMP


Preocuparea senatorului PMP pentru problematica teoriilor de gen are însă mai mult legătură cu afilierea sa la ideologia neo-conservatoare din SUA, decât cu teologia. Lungu, care a locuit peste 15 ani în SUA, și-a creat legături în Congresul american, frecventând cercurile conservatoare republicane, unde teorii progresiste precum identitatea de gen și problematica desprinsă din aceasta intră în conflict cu principiile conservatorilor.

Vasile Cristian Lungu și congresmanul republican Paul Gosar
Vasile Cristian Lungu și congresmanul republican Paul Gosar

Pe contul său de Facebook, un loc aparte îl ocupă prezența sa la prestigiosul eveniment anual „Mic Dejun cu Rugăciune” (National Prayer Breakfast), unde este prezent și președintele Donald Trump, sau la evenimentul conservator CPAC (Conservative Political Action Conference) din 2018, dar și importanța unor întâlniri cu congresmani americani, printre care și Paul Gosar, congresman republican de Arizona, cunoscut pentru pozițiile sale conservatoare.

Da, sunt apropiat de cercurile conservatoare politice din SUA și chiar am prieteni în Congresul american”, explică Lungu, care spune că nu s-a implicat în politică atât cât a stat în SUA, până în 2016. „Ca politician, trebuie să îți îndeplinești agenda politică. Și la noi, unii sunt mai apropiați de China, alții de Rusia... Eu, fiind educat în SUA, am considerat că e mai bine să fiu aplecat politic către Statele Unite”, mai spune senatorul.

Senatorul Lungu și „aberația” din școlile americane

Acesta a fost motivul, să nu ajungem să se întâmple și în școlile din România ce s-a întâmplat sub administrația Obama.
Vasile Cristian Lungu, senator PMP


L-am întrebat pe senatorul PMP cum a ajuns să fie preocupat de problematica teoriilor identității de gen și mai ales de ce a fost preocupat să interzică studierea sau „activitățile în vederea răspândirii” lor în școli, ținând cont că aceste controverse ideologice nu constituie o dezbatere academică de prim plan în România, iar în societatea românească, nici atât. În schimb, în SUA, da.

Propunerea mea legislativă a izvorât dintr-o experiență pe care am trăit-o personal în SUA, în mediul academic de acolo, unde am fost educat. Scopul meu a fost să previn o astfel de aberație, dacă îmi permiteți, în școlile din România și să îi protejăm pe elevii din România de experiența pe care eu am trăit-o în SUA”, explică pentru Europa Liberă senatorul PMP.

Băieți care se simțeau fetițe cereau conducerii instituțiilor de învățământ să fie lăsați să folosească toaletele fetelor sau să fie lăsați să folosească dușurile fetelor.
Vasile Cristian Lungu, senator PMP


„Aberația”, așa cum o numește senatorul PMP, ar consta în faptul că în timpul adiministrației Obama (democrat), în școlile de stat s-ar fi introdus studierea acestor teorii, ajungându-se la situații uneori absurde, după cum descrie el situația. „Acesta a fost motivul, să nu ajungem să se întâmple și în școlile din România ce s-a întâmplat sub administrația Obama”, spune Lungu, descriind mai degrabă o agendă politică din peisajul de peste Ocean, decât de peste Dâmbovița.

Vă dați seama, dacă îi spui unui copil că pământul este plat, el nu are niciun contraargument. Dacă îl înveți pe un copil de clasa a patra că, deși el este biologic băiețel, născut cu organe sexuale masculine, se poate simți fată, poate să creadă lucrul ăsta și să clameze că el, de fapt, este fată. Și atunci au existat foarte mulți elevi care, la un moment dat, sub influența unor ONG-uri, au cerut drepturi, să nu fie discriminați, în sensul că băieți care se simțeau fetițe cereau conducerii instituțiilor de învățământ să fie lăsați să folosească toaletele fetelor sau să fie lăsați să folosească dușurile fetelor sau, mai grav, să fie înscriși în competițiile sportive destinate exclusiv fetelor, pe care desigur că le câștigau, pentru că aveau o constituție atletică, datorită datului biologic”, povestește Lungu.

Este prima dată după Evul Mediu când un oganism legiuitor spune ce se poate preda și ce nu se poate preda în Universitate.
Mircea Miclea, fost ministru al Educației


E drept, astfel de situații nu există în România, recunoaște senatorul. Totuși, spune el, au existat scandaluri locale, când anumite ONG-uri preocupate de aceste probleme au vorbit în școli despre aceste teorii.

Mergeau în școli și iterau și această ideologie de gen. Și la un moment dat, reprezentantul ONG-ului, care nu era un educator sau profesor, le spunea fetelor sau băieților că ei pot fi fetițe fără să își schimbe sexul biologic și invers. Când acești copii au mers acasă și le-au povestit părinților, aceștia s-au îngrozit. Au existat scandaluri. Au fost cazuri în Botoșani, Vaslui, Harghita, Covasna”, susține senatorul PMP.


Senatorul PMP insistă însă să se raporteze la o situație mai prezentă, poate, în SUA, decât în România, în ideea că ar dori să o prevină: „Nu putem să le spunem unor copii de clasa a 4-a că ei au un gen fluid. Cei care au venit cu teoriile de gen spun că sunt 114 genuri descoperite până acum. Genul fluid înseamnă că un copil poate fi băiat astăzi, mâine fată, poimâine din nou băiat și așa mai departe. În SUA, în anumite locuri mai progresiste, precum California sau New York, există la nivel de stat lege care permite acestor persoane care declară verbal că se simt femei sau de alt gen să își preschimbe buletinul”, povestește Vasile Cristian Lungu.

Reacții dure, acuzații de „poliția gândirii”

Inițiativa senatorului PMP a creat reacții dure din partea lumii academice din România și poziții de protest ale unor universități. „Este prima dată după Evul Mediu când un oganism legiuitor spune ce se poate preda și ce nu se poate preda în Universitate, asta făcea în Evul Mediu biserica catolică”, a spus fostul ministru al Educației, Mircea Miclea, pentru Europa Liberă.

Profesoara Mihalea Miroiu, de la SNSPA, a vorbit despre încălcarea autonomiei universitare, arătând că Parlamentul nu poate decide asupra curiculei universitare sau școlare, în timp ce senatorul USR Vlad Alexandrescu, fost ministru al Culturii, a calificat inițiativa drept demnă de „un regim în care s-a introdus poliția gândirii”.

Să fim clari, este vorba despre o lege care criminalizează libera exprimare, cenzurează libera gândire și reduce o sută de ani de cunoaștere științifică la „opinii””, a explicat Maria Bucur, profesoară de istorie și studii de gen la Indiana University, în SUA, într-un interviu pentru Europa Liberă.

De asemenea, câteva zeci de persoane au participat joi, la Palatul Cotroceni, la un protest organizat de reprezentanți ai ONG-urilor preocupate de problemele identității de gen și a drepturilor minorităților sexuale, solicitându-i președintelui Klaus Iohannis să nu promulge modificările la Legea Educației, printre care și cea promovată de senatorul Lungu.

Lungu, mare sponsor de campanie al PMP

Întors în România în 2016, la 36 de ani, Vasile Cristian Lungu a candidat pentru primăria Zalău, orașul natal, însă nu a câștigat cursa și a ajuns doar consilier municipal al PMP. În iarna aceluiași an, ajunge senator, tot pe listele PMP. Lungu conduce filialele PMP din Cluj și Sălaj.

Senatorul PMP a fost cel mai important finanțator al campaniei la europarlamentare al PMP. A adus circa 330.000 de euro (1,55 milioane de lei), banii săi, deși era plasat doar pe locul al 12-lea pe lista de candidați ai partidului, fără nicio șansă de a prinde mandat la Bruxelles.

Sunt bani pe care i-am strâns în ultimii 20 de ani, înainte să intru în politică, bani declarați în declarația de avere. Eu am considerat că pot să contribui. Banii au fost cheltuiți conform legii, Autoritatea Electorală Permanentă nu a avut obiecții”, spune Lungu, care și-a recuperat banii de la stat, conform legislației electorale.

Senatorul arată, în cea mai recentă declarație a sa de avere, doar 140.000 de dolari și 135.000 de lei (circa 28.000 de euro) în conturi, un venit de 32.500 de dolari din chirii și salariul anual de senator de 110.000 lei (circa 24.000 de euro).

Și președintele executiv al PMP, Eugen Tomac, a adus bani în campania PMP pentru Parlamentul European, peste 200.000 de euro, spre deosebire de Lungu el ajungând europarlamentar. Tomac s-a împrumutat de o parte din sumă de la un preot român din Chicago, Aurel Prater. Lungu, care a locuit mult timp la Chicago, spune că nu are vreo legătură cu filiera împrumutului lui Tomac. Cei doi au mers în trecut împreună în SUA, în Congres și la unele evenimente organizate de conservatori, conform fotografiilor postate pe Facebook.

În campania electorală pentru președinție de anul trecut, PMP a apelat și la firma New Gen Publishing, din Cluj, pentru a-și sponsoriza reclamele pe Google și YouTube, pentru candidatul Theodor Paleologu. Firma New Gen Publishing a plătit 34.000 de euro pe 147 reclame, cele mai multe fiind bannere electorale pentru Paleologu.

Firma este deținută de Aurelia Mitrașcă și se ocupă cu serviciile tipografice, tv și video. Mitrașcă a avut în trecut o firmă cu senatorul PMP Vasile Cristian Lungu: Transatlantic Imports, care avea ca obiect de activitate comerțul cu autovehicule. Lungu spune însă că nu a folosit firma pentru comerț, ci pentru a-și aduce în România câteva mașini pe care le achiziționase în SUA, unde locuia la vremea respectivă.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG