O măsură gândită a fi o excepție, delegarea, a ajuns să domine la conducerea instanțelor de judecată din România.
În prezent, președinții și vicepreședinții judecătoriilor, tribunalelor sau curților de apel se stabilesc la propunerea instanțelor superioare de care aparțin – cu acordul membrilor Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Decizia se ia pe baza modificărilor legislative adoptate în 2017 și 2022.
Vorbim de oameni trimiși pe cele mai înalte funcții care, în unele cazuri, nu au niciun fel de experiență în instanța respectivă sau au doar câteva zile ori luni vechime acolo.
Printre atribuții, președintele instanței se ocupă (împreună cu doi judecători de la instanța superioară) și de evaluarea judecătorilor din subordinea sa și de acordarea calificativelor magistraților.
Poate face evaluări, promovări, repartizarea pe secții, specializarea completurilor, planificarea ședințelor și serviciile de permanență. Poate stabili numărul și componența completurilor de judecată.
În cazul evaluărilor, de exemplu, judecătorii sau procurorii care primesc de două ori consecutiv calificativul „nesatisfăcător” pot fi propuși președintelui României pentru eliberarea din funcție, „pentru incapacitate profesională”.
Europa Liberă a făcut calculele, instanță cu instanță, din trei ani diferiți – 2017, 2023, 2026 – și prezintă detaliat harta delegărilor pe funcții de conducere, așa cum reiese din datele Consiliului Superior al Magistraturii.
În ianuarie 2026, fix două treimi (66%) din funcțiile de conducere din judecătorii, tribunale și curțile de apel erau ocupate prin delegare, față de 43% – în ianuarie 2023 (după a doua schimbare a legislației) și 19% – în decembrie 2017 (anterior primei schimbări legislative).
Cele mai mari schimbări sunt la nivel judecătoriilor: dacă în decembrie 2017 doar 19% din funcțiile de conducere de acolo erau ocupate prin delegare, în ianuarie 2023 erau 56%, iar în ianuarie 2026 – 76%. De patru ori mai mult.
Și tribunalele au fost puternic afectate. Dacă în decembrie 2017 gradul de ocupare a funcțiilor de conducere prin delegare era de 15,5%, acesta a urcat la 33% în ianuarie 2023 și la 58% – în ianuarie 2026.
În ceea ce privește curțile de apel, în decembrie 2017, gradul de ocupare a funcțiilor de conducere prin delegare era de 21%, în ianuarie 2023 a crescut la 26,6%. În ianuarie 2026 e de 53,2%. De două ori mai mult.
Pentru început – iată datele din prezent, pe fiecare instanță în parte.
2017. Începuturile
Pentru comparație, iată situația delegărilor din 2027.
2017 era în anul în care erau făcute mai multe modificări ale legilor justiției – inclusiv referitoare la funcțiile de conducere de la nivelul instanțelor.
Una dintre propunerile adoptate era că doar președinții dau concurs. Înainte de 2017 – o făceau și vicepreședinții.
Noile prevederi stabileau că toate celelalte funcții se ocupă prin numire de către Secția pentru judecători a CSM, la propunerea președintelui instanței superioare.
Conform legii, numirea presupunea și un examen – organizat „ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii” – precum și niște condiții minime, cum ar fi vechimea de cel puțin un an în instanța respectivă.
Legea de atunci stabilea că funcțiile de conducere la judecătorii, tribunale și curți de apel sunt ocupate pentru o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singură dată.
Gândită ca o măsură de excepție, pentru cazurile în care funcțiile nu sunt ocupate prin concurs ori numire, delegarea nu implica niciun fel de vechime în instanță din partea celui propus.
În cazul modificărilor din 2017, majoritatea judecătorilor și procurorilor a susținut atunci că măsurile sunt menite să sporească controlul asupra justiției.
Plenul CSM din acel moment a avizat negativ propunerile din 2017. Printr-o scrisoare deschisă, 3.701 judecători și procurori (din 7.100, deci mai mult de jumătate), cereau retragerea inițiativei legislative.
„Aceste propuneri, odată intrate în vigoare, vor influența cariera și activitatea profesională a magistraților pentru o perioadă îndelungată și vor produce dezechilibre în sistemul judiciar”, arătau cei 3.701 de semnatari în Memoriul magistraților români pentru retragerea proiectului de modificare a Legilor Justiției.
Următoarea modificare legislativă privind justiția a fost în 2022.
În privința delegărilor, Legea 303/2022 (în vigoare și azi) stabilea: „durata delegării este de cel mult șase luni și poate fi prelungită, în aceleași condiții și cu aceeași procedură, cu încă șase luni”.
Posibilitatea delegării succesive – precum și alte prevederi – au fost criticate la momentul respectiv de Avocatul Poporului, care a contestat legea la Curtea Constituțională (CCR).
Unul dintre motive: „S-a creat un fel de sistem de judecători dependenți în cadrul unei puteri judecătorești care ar trebui să fie independentă, «o influență nejustificată fiind exercitată de funcționarii judiciari, precum președinții instanțelor sau funcționarii organelor de autoguvernare judiciară, în cadrul puterii judecătorești»”, se arăta în contestația depusă.
CCR a respins, însă, sesizarea, iar legea a intrat în vigoare în forma propusă.
Efectul? Ni-l explică fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Crin Bologa din 2020-2023:
„De la modificarea legilor justiției din 2022, șefii de instanță au un rol foarte important. Cei de la Curtea de Apel, de exemplu, influențează promovarea efectivă a judecătorilor. De fapt, nu mai este un concurs, este o recrutare.”
Dacă înainte se dădea concurs pentru ocuparea posturilor de adjuncți ai președintelui sau pentru șefii de secție, în prezent președintele instanței propune CSM ocuparea acestor funcții.
„Își alege, astfel, colaboratorii”, punctează Bologa.
2023. Intermezzo
La scurt timp după noile modificări legislative din justiție, situația delegărilor din instanțele românești arăta așa:
De atunci și până în prezent – ponderea delegărilor din funcțiile de conducere a crescut de la lună la lună.
S-a ajuns ca, în prezent, instanțe mari să fie integral sau majoritar conduse prin șefi numiți cu delegare.
- Câteva exemple: Curțile de Apel Pitești sau Ploiești (integral), Oradea (cinci din șase funcții de conducere), București (9 din 14).
- Șase tribunale (din 42) sunt conduse exclusiv prin delegare: Călărași, Giurgiu, Ialomița, Ilfov, Teleorman (toate din subordinea Curții de Apel București) și Caraș-Severin.
- În cazul altor 18 tribunale, procentul este majoritar: în București, 11 din 12 posturi de conducere sunt cu delegare, 6 din 7 la Constanța, 5 din 6 la Galați sau 4 din 5 la Brăila.
- Doar două curți civile de apel (din 15) au zero delegări în funcții de conducere: Bacău și Brașov.
- Doar trei tribunale (din 42)au zero delegări în funcții de conducere: Sibiu, Bacău, Botoșani.
Faptul că se deschide larg ușa delegării șefilor, în locul ocupării posturilor prin criterii obiective, a fost semnalat în repetate rânduri de specialiști din domeniul juridic.
Europa liberă a prezentat în articolul „Controlul judecătorilor prin delegări. 2/3 din șefii instanțelor din România conduc de pe poziții provizorii, într-o nouă piramidă a puterii” diferite poziții pe subiectul delegărilor exprimate de foști și actuali membri CSM, un fost procuror șef al DNA, fost ministru al Justiției sau fost membru al Curții Constituționale.
Multe delegări sunt prelungite peste două termene consecutive.
Situația se întâlnește inclusiv la instanțe mari, cum ar fi tribunalele sau curțile de apel.
Iată câteva exemple:
- După două mandate de președinte la secția penală Tribunalul Satu Mare (2015-2021), Remus Vasile Nemeș a fost delegat pe aceeași funcție din 19 ianuarie 2022. Pe 30 ianuarie 2026 a început a noua delegare.
- După încheierea mandatului de trei ani ca preşedinte al secţiei civile a Tribunalul Mureș, Ioan Dan Micu a primit delegare în continuare pe 1 iulie 2024. Pe 6 ianuarie 2026 a obținut cea de-a patra delegare.
- Președintele Judecătoriei Hârlău (Iași), Daniel Chiriac, a fost numit pentru trei ani (2019 – 2022). Pe 13 ianuarie 2026 a început a noua delegare.
- Delia Andrei, președinta Judecătoriei Bălcești (Pitești), a început pe 6 ianuarie 2026 a zecea delegare.
- Anca Alice Pop, președinta Judecătoria Câmpulung Moldovenesc (din raza Tribunalului Suceava), a început pe 16 ianuarie 2026 a 13-a delegare.
- Emilia Raluca Trandafir, președinte Curții de Apel Pitești, a fost numită pe această funcție (2022 – 2025) apoi a primit trei delegări pentru această poziție, ultima din 13 ianuarie 2026. Anterior, a avut și două mandate de vicepreședintă (2016 – 2022).
Avertismente din interiorul sistemului
Pe 23 ianuarie 2026, judecătoarea Ramona Grațiela Milu, membră a CSM, posta pe o rețea de socializare analiza cu titlul: „Conducerea instanțelor: Delegarea – soluție excepțională devenită regulă”.
Reclama datele prezentate și de Europa Liberă: două treimi din instanțe sunt conduse prin delegare.
Pe 27 ianuarie 2026, la patru zile de la postările judecătoarei Grațiela Milu, avea loc ședința Secției pentru judecători a CSM.
Judecătoarea Milu a fost acuzată de colegi în ședință de „manipulare”, „dezinformare” „amplificare a nemulțumirii publice” prin materialul „tendențios” publicat pe rețelele de socializare.
Nimeni nu a contrazis însă, cu alte date, cifrele avansate de membra CSM.
Pe 14 ianuarie 2026, Europa Liberă întreba CSM care este motivul pentru care majoritatea posturilor de conducere din instanțe sunt ocupate prin delegare.
„La nivelul Consiliului nu există o statistică privind numărul judecătorilor delegați de la o instanță la altă instanță”, a transmis judecătoarea Daniela Ioana Stăncioiu, șef serviciu informare publică din CSM, pe 22 ianuarie 2026, pentru Europa Liberă.
După ședința CSM din 27 ianuarie 2026, Europa Liberă a întrebat mai mulți membri CSM care este situația, în prezent, a numărului total de delegări la judecătorii, tribunale și curți de apel.
Nu am primit vreun răspuns.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
