Linkuri accesibilitate

Vladimir Putin, prizonier al unui cerc restrâns al conspiraționismului și agresivității


Președintele rus Vladimir Putin (centru), ministrul Apărării Serghei Șoigu (stânga) și șeful Statului Major General al forțelor armate ale Rusiei, Valeri Gherasimov (dreapta), observă exercițiile militare din septembrie 2021.

„Viitorul Ucrainei ar putea depinde de un om așezat într-o bulă care îi alimentează agresivitatea și îl protejează de consecințele acesteia”, spun analiștii Europei Libere, care aruncă o privire asupra apropiaților conservatori care l-ar putea influența pe președintele rus Vladimir Putin.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vorbit miercuri seară despre „o nouă normalitate” a Europei, una impusă de atitudinea agresivă a Rusiei, care a mobilizat forțe fără precedent în jurul unei țări suverane și formulează cereri de neacceptat pentru Occident.

Rusia nu explică de ce a mobilizat 150.000 de militari la granițele Ucrainei, dar cere garanții de securitate care ar întoarce Europa în anul 1997.

Pretinde că nu dorește un război, dar își consolidează amenințător forța militară.

În timp ce reclamă respectarea Acordului de la Minsk, Duma de Stat a Rusiei adoptă o rezoluție prin care cere recunoașterea regiunilor separatiste din Ucraina.

Rusia a pretins în ultimele două zile că își retrage forțele militare. NATO, SUA și Ucraina insistă că nu există vreo dovadă. Miercuri seară, de la reuniunea miniștrilor NATO ai Apărării, Jens Stoltenberg a transmis că NATO nu vede vreun pas relevant de reducere a presiunii militare asupra Ucrainei. Așa că ia propriile măsuri de amplificare a prezenței în țările NATO din apropierea Rusiei.

Occidentul pledează în continuare pentru dialog, dar ultimele săptămâni au fost marcate de negocieri fără rezultat. Și, mai mult decât orice, au fost marcate de un mare semn de întrebare. De la politicieni la istorici, analiști și jurnaliști, toată lumea e nevoită să accepte: nimeni nu știe ce vrea exact sau ce va face Vladimir Putin.

Merkel, despre Putin, după invadarea Crimeei: Parcă era „în altă lume”

În martie 2014, la scurt timp după ce trupele ruse au ocupat Peninsula Crimeea din Ucraina, cancelarul german Angela Merkel a discutat cu președintele american Barack Obama despre prima confiscare de teritoriu din Europa de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Merkel discutase în aceeași zi și cu președintele rus Vladimir Putin, iar acum îi împărtășea detaliile acestei discuții președintelui american.

Putin parcă era „în altă lume”, i-a spus ea atunci președintelui SUA, referindu-se la ceea ce analiștii descriu drept dubla personalitate a liderului rus, unii o numesc paranoică, alții o viziune anume asupra evenimentelor politice.

Opt ani mai târziu, în timp ce Rusia înconjoară Ucraina din trei părți cu aproximativ 130.000 de soldați, făcându-i pe oficialii americani să se gândească la pregătirile pentru cea mai mare invazie din Europa din ultimii 75 de ani, Vladimir Putin, care împlinește 70 de ani în octombrie, ar putea fi și mai departe de realitate decât în urmă cu opt ani, spun analiștii.

Izolat în cea mai mare parte a timpului în reședința sa dintr-o suburbie a Moscovei sau în cea din stațiunea Soci, de la Marea Neagră, protejat prin măsuri menite să-l apere de cea mai gravă pandemie a secolului, președintele Rusiei decide următoarele mișcări.

Este vorba, probabil, de cele mai importante decizii din Europa din ultimele decenii. Totul, cu contribuția unei mâini de consilieri apropiați care-i împărtășesc viziunea conservatoare și conspiraționistă asupra lumii, potrivit oficialilor și analiștilor actuali și foști occidentali.

Exerciții militare „fără precedent” ale Rusiei în Marea Neagră
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:57 0:00

Ideologia „cercului restrâns”

Acest cerc restrâns, care-i include pe secretarul Consiliului de Securitate Nikolai Patrușev, pe directorul Serviciului Federal de Securitate (FSB) Viktor Bortnikov, pe ministrul Apărării Serghei Şoigu, pe şeful Serviciului de Informaţii Externe (SVR) Serghei Narîșkin şi pe şeful Comitetului de Investigaţii Alexandr Bastrîkin, s-a tot restrâns din 2014 încoace, pe măsură ce decepția lui Putin față de Occident a crescut, spun analiștii.

„Viitorul Ucrainei ar putea depinde de un om așezat într-o bulă care, pe de o parte, îi alimentează agresiunea, iar pe de altă parte îl protejează de consecințele ei”, spun Adam E. Casey, cercetător la Centrul Weiser pentru Democrații Emergente de la Universitatea din Michigan, și Seva Gunițki, profesor la Universitatea din Toronto, într-un articol publicat luna aceasta în Foreign Affairs.

Analistul politic rus Tatiana Stanovaia a scris într-un articol din mai 2020, chiar la începutul pandemiei, că o grupare de elită, numită de ea „protectori” dobândea din ce în ce mai multă influență în preajma lui Putin.

Ea i-a descris pe „protectori” ca fiind o alianță între cei care au încurajat represiunea din interiorul Rusiei împotriva opozanților regimului și cei care susțin o așa-zisă ideologie conservatoare, văzută ca modalitate de a respinge provocările despre care membrii săi susțin că provin în mare parte din străinătate.

„Ideologia protectorilor, bazându-se fără rușine pe teoriile conspirației, încearcă să mobilizeze societatea împotriva amenințărilor străine și pledează pentru un control mai strict asupra vieții private și politice a rușilor”, spune Stanovaia.

Patriarhul ortodox rus Kirill (stânga) și ministrul apărării Serghei Șoigu participă la sfințirea Catedralei Învierii lui Hristos, principala biserică a forțelor armate, în afara Moscovei - iunie 2020.
Patriarhul ortodox rus Kirill (stânga) și ministrul apărării Serghei Șoigu participă la sfințirea Catedralei Învierii lui Hristos, principala biserică a forțelor armate, în afara Moscovei - iunie 2020.

Un exemplu sugestiv al genului acesta de afirmații conspirative a apărut pe fondul tensiunilor de la granițele Ucrainei.

Originile viziunii conspiraționiste

Ministrul Apărării, Serghei Șoigu, care are 66 de ani, a afirmat în decembrie că mercenarii americani au adus un „compus chimic necunoscut” în regiunea Donbas, unde forțele susținute de Rusia luptă împotriva guvernului într-un război perpetuat din 2014.

El nu a oferit nicio dovadă care să-i susțină afirmația.

Șoigu, care l-a însoțit pe președinte în mai multe drumeții în Siberia și la partide de pescuit prezentate la televiziunea de stat, este „unul dintre puținii prieteni personali ai lui Putin din guvern”, potrivit cărții Mr. Putin, scrisă de Fiona Hill, fostă consilieră a președintelui Donald Trump, și de Clifford Gaddy, un economist specializat în Rusia.

Când Putin a venit la putere la sfârșitul anului 1999, inițial s-a înconjurat de o gamă largă de consilieri, de la economiști liberali până la foști colegi din serviciile secrete.

Cu toate acestea, în 2012 a făcut un viraj brusc, atunci când a revenit la președinție, după o perioadă în care a fost prim-ministru, pe fondul protestelor fără precedent împotriva guvernării sale.

El a acuzat Statele Unite că au orchestrat demonstrațiile împotriva sa, care au izbucnit în 2011 din cauza deciziei de a se întoarce la Kremlin.

Atunci a lansat o represiune extrem de violentă împotriva disidenței, a societății civile și a opoziției, care a crescut cu fiecare an care a urmat.

„Pentru a-și consolida din nou puterea, Putin s-a repoziționat ca un conservator rigid, subliniind importanța „legăturilor spirituale” și a valorilor tradiționale care lipsesc Occidentului decadent”, spune Stanovaia.

În 2013, a semnat un pachet de legi, care, aparent, viza „protejarea copiilor de informațiile care neagă valorile tradiționale ale familiei”, așa-numita lege a „propagandei gay”, o mișcare care a crescut ostilitatea socială față de persoanele LGBT, potrivit organizațiilor de apărare a drepturilor omului.

Când demonstranții din Ucraina au ieșit în stradă în acel an pentru a protesta împotriva respingerii de către președintele Viktor Ianukovici a unui acord comercial cu Uniunea Europeană în favoarea unor legături economice mai strânse cu Rusia, Putin a arătat din nou cu degetul spre Washington și Occident.

După ce Ianukovici a fugit în Rusia, Putin a trimis trupe pentru a cuceri Crimeea și forțe separatiste susținute de Moscova în estul Ucrainei.

Acțiunile lui Putin nu au făcut decât să împingă Ucraina și mai departe de orbita Rusiei, întărind dorința poporului de a se integra în Occident, ceea ce - spun oficialii occidentali - nici Putin și nici consilierii săi nu au reușit să înțeleagă. Cu siguranță, nu public. În schimb, ei au acuzat Occidentul, într-un articol publicat în iulie, că-i dezbină pe ruși și pe ucraineni care sunt „un singur popor”.

Oamenii care au avut de-a face cu Putin spun că viziunea sa conspiraționistă asupra lumii a fost profund modelată de anii în care a fost ofițer KGB.

Cei mai mulți dintre apropiații săi, care sunt cam de vârsta sa, provin dintr-un mediu similar și, în multe cazuri, din același oraș, Leningrad, acum Sankt Petersburg.

„După cum afirmă frecvent atât în public, cât și în privat, el crede că există comploturi și conspirații ale Statelor Unite și ale Occidentului îndreptate împotriva lui și împotriva Rusiei”, spune Hill, expert în Rusia, fost director pentru Europa și Rusia al Consiliului de Securitate, între 2017 - 2019, în administrația lui Trump, într-un articol din 2016.

„O astfel de gândire conspiraționistă este în concordanță cu logica lui”, a scris Hill.

„Comploturile au logică prin raportare la cadrul său de referință, așa cum le vede prin filtrele sale din perioada Războiului Rece, dobândite în perioada în care a fost agent KGB în Germania de Est, la sfârșitul anilor 1980, și din opiniile politice predominante ale cercurilor conservatoare din Rusia”.

Secretarul Consiliului de Securitate Nikolai Patrușev ține un discurs la o conferință de securitate - Moscova, iunie 2021.
Secretarul Consiliului de Securitate Nikolai Patrușev ține un discurs la o conferință de securitate - Moscova, iunie 2021.

Cercul restrâns al „protectorilor”

Nikolai Patrușev, în vârstă de 70 de ani, unul dintre cei mai apropiați de Putin de când se află la putere, este un fost ofițer KGB, conservator, dur.

Născut în orașul natal al lui Putin, Leningrad, a ocupat funcția de șef al FSB din 1999 până în 2008, înainte de a fi la Consiliul de Securitate.

Se pare că el s-a în spatele noii Strategii de Securitate Națională care a fost lansată anul trecut și a dus criticile la adresa Occidentului pe un nou nivel, susținând că „suveranitatea culturală” a Rusiei este în pericol și că „valorile sale tradiționale” sunt „sub atacul activ al Statelor Unite și al aliaților săi”.

Serghei Narîșkin, în vârstă de 66 de ani, tot din Leningrad, care l-a întâlnit pentru prima dată pe Putin după ce a absolvit Școala Superioară a KGB, a susținut fără nicio dovadă că agențiile de informații occidentale au încercat să-l asasineze pe liderul opoziției ruse, Alexei Navalnîi.

Navalnîi, care a fost otrăvit în Siberia, în 2020, cu o neurotoxină fabricată în Rusia, interzisă acum și folosită în perioada Războiului Rece de serviciile secrete rusești, dă vina pe Putin și pe FSB.

Președintele Vladimir Putin flancat de directorul FSB, Alexandr Bortnikov (stânga) și șeful SVR, Serghei Narîșkin, la o întâlnire cu ofițerii de informații - Moscova, decembrie 2019.
Președintele Vladimir Putin flancat de directorul FSB, Alexandr Bortnikov (stânga) și șeful SVR, Serghei Narîșkin, la o întâlnire cu ofițerii de informații - Moscova, decembrie 2019.

De asemenea, Narîșkin a echivalat recent guvernul ales democratic din Ucraina, condus de un președinte evreu, cu naziștii, deși Kremlinul reprimă cea mai mică formă de disidență.

Alexandr Bastrîkin, în vârstă de 68 de ani, care a studiat la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Leningrad (LGU) în anii 1970 cu Putin, a amenințat că îl va ucide pe redactorul șef adjunct al ziarului de opoziție Novaïa Gazeta.

El a fost prim-adjunct al procurorului general al Rusiei și fost președinte al Comitetului de investigație al Procuraturii Generale și este șef al Comitetului de anchetă al Rusiei din ianuarie 2011.

Cercul restrâns al lui Putin a fost fluid de-a lungul anilor, oamenii s-au alăturat și au căzut în timp ce bâjbâiau încercând să se apropie de el sau doar l-au iritat pe președinte.

Printre cei care au plecat se numără fostul ministru de Finanțe, Alexei Kudrin, care are opinii mai liberale.

De asemenea, analiștii au speculat că fostul ministru al Apărării, Serghei Ivanov, un prieten apropiat al lui Putin din vremea școlii, precum și fostul președinte Dmitri Medvedev, nu mai fac parte din cercul apropiat al președintelui.

Alexandr Bastrîkin, șeful Comitetului de investigație, participă la o întâlnire la Kremlin - Moscova, decembrie 2019.
Alexandr Bastrîkin, șeful Comitetului de investigație, participă la o întâlnire la Kremlin - Moscova, decembrie 2019.

Brian Taylor, profesor de la Universitatea Syracuse, care a scris cărți despre Rusia lui Putin, spune că Dmitri Kozak, un consilier de lungă durată al președintelui Putin, care supraveghează în prezent discuțiile cu Ucraina privind conflictul din Donbas, ar putea fi o voce importantă în criza actuală.

Putin s-a bazat pe Kozak, care are 63 de ani și este avocat, pentru a aborda probleme grele din trecut, inclusiv instabilitatea din Caucazul de Nord. El nu este considerat a fi printre conservatorii duri din jurul său.

Taylor spune că s-au făcut multe speculații cu privire la cei care influențează deciziile președintelui Putin și că este tot mai greu de aflat, din cauza interacțiunii limitate cu oficialii, dictate de pandemia de Covid.

Spre deosebire de Statele Unite, în Rusia lui Putin nu funcționează consultarea între agenții, în care specialiștii în diplomație și securitate să fie consultați și să ia decizii.

În timp ce Putin primește informații și i se prezintă opțiuni de la diverși indivizi, este dificil de spus „cine influențează, de fapt, decizia între toate aceste opțiuni”, spune Taylor.

„Este mai degrabă ultima persoană cu care a vorbit Putin, decât un fel de consens colectiv al elitelor care elaborează politici externe și de securitate”, a spus el.

„Toată această președinție a buncărului face totul și mai complicat”.

Mike Eckel a contribuit la realizarea acestui articol.

Forțele ucrainene resping atacurile rusești „nelimitate" pe frontul din Donețk
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:36 0:00
XS
SM
MD
LG