Sunt două curente de gândire în lupta pentru stoparea pandemiei de coronavirus. Metoda dură necesită restricții sociale drastice și izolare masivă a cetățenilor. Metoda blândă folosește ideea de „herd immunity”, prin care populația mai tânără este lăsată să se infecteze, pentru a dezvolta imunitate. Această soluție a fost, însă, respinsă de Organizația Mondială a Sănătății.
Olanda (1.705 cazuri, luni) și, până de curând Marea Britanie (1.950 cazuri, luni), Germania (9.226 cazuri, luni) sau chiar SUA (5.723 cazuri, luni) au avut o abordare diferită a pandemiei de coronavirus, refuzând să impună direct măsuri drastice de izolare socială, pentru a stopa răspândirea virusului, așa cum au făcut-o alte țări, aflate acum în plină pandemie și cu mai multe cazuri - precum Italia (31.506 cazuri, luni), Spania (11.409 cazuri, luni) sau Franța (7.730 cazuri, luni).
Ele au susținut inițial (acum doar Olanda o mai face oficial) teoria „imunității de turmă” (herd immunity), care se bazează pe ideea că populația care nu prezintă risc
Dacă închizi și oprești complet totul, cu o imunizare în populație de doar 5-10%, când redeschizi, virusul se va răspândi din nou.Mihai Netea, cercetător infecționist Olanda
de deces (tinerii, cei fără boli cronice) trebuie lăsată în mod controlat să se îmbolnăvească, pentru a se imuniza. Ideea este că inevitabil virusul se va răspândi la o mare parte din populație, care va trece fără mari probleme peste boală. Deci, măsurile drastice de izolare nu ar face decât să amâne inevitabilul, pentru că nu pot fi impuse la nesfârșit.
Doctorul infecționist Mihai Netea, specialist în studierea sistemului imunitar care predă la Universitatea Radboud din Nijmegen, Olanda, a explicat pentru Europa Liberă cum funcționează acest concept: „Țări ca Olanda și până de curând Marea Britanie, care acum văd că a dat înapoi, au spus că trebuie să induci această imunitate în segmentul de populație care este mai rezistent și are mai puține simptome, adică cei mai tineri. Astfel, îi protejăm pe cei mai fragili și aflați în risc, până când se construiește o imunitate de 50-60%. Ideea este să lași virusul să se răspândească controlat, printre cei care nu au probleme. Acum, o persoană infectează în medie 2,2 persoane. Dacă 60% din populație devine imună la virus, numărul acesta scade sub 1 și atunci virusul nu se mai poate răspândi, moare epidemia. Bolnavi vom avea tot timpul, dar nu o epidemie”.
Medicul virusolog Cornel Popescu, de la Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș”, explică pentru Europa Liberă că ideea de „imunitate de turmă” funcționează pe același principiu ca vaccinarea: „În momentul în care un procent de populație, peste 95%, este vaccinată, reușești să blochezi transmiterea unui virus, chiar dacă ai un caz pozitiv, pentru că teoretic virusul nu mai are unde să se transmită în jur”.
Totuși, această metodă presupune un calcul cinic, explică virusologul: „Îți asumi un număr de morți. Mor mulți oameni, mai ales cei aflați în categoriile de risc. Ideea este să îi ferim pe aceștia, dar cum, dacă îi lași pe toți ceilalți să se îmbolnăvească? Îi pui sub un clopot de sticlă, până realizezi herd immunity? Dacă vorbim de această imunitate la 70-80% din populație, asta înseamnă și mulți bătrâni infectați. Ceea ce duce la creșterea numărului de decese”.
Metoda mai dură („hard”), care implică izolare socială masivă, are și ea neajunsurile ei, pentru că nu poate fi susținută pe o perioadă lungă, explică pentru Europa Liberă Mihai Netea: „Dacă închizi și oprești complet totul, cu o imunizare în populație de doar 5-10%, când redeschizi, virusul se va răspândi din nou. Ar însemna că ar trebui să menții aceste măsuri draconice tot timpul”.
Orice metodă de stopare a pandemiei ar aborda statele, o realitate va rămâne neschimbată, mai arată infecționistul român din Olanda: „Virusul nu va dispărea. Speranța este ca răspândirea acestui virus să poată fi ținută sub control, până se găsește un vaccin. Dar virusul va rămâne endemic în populație, ca și gripa”.
Mihai Netea: Cele mai importante trei lucruri în pandemie
Virusul nu va dispărea. Speranța este ca răspândirea acestui virus să poată fi ținută sub control, până se găsește un vaccin.Mihai Netea, cercetător infecționist Olanda
Cercetătorul infecționist specializat în sistemul imunitar a explicat că trei lucruri sunt foarte importante în această criză provocată de pandemia de coronavirus:
- aplatizarea curbei epidemiei: „să nu devină toți bolnavi dintr-odată, de exemplu într-o lună. Asta ar însemna că sistemul medical nu face față, nu ai destule paturi, destule locuri la Terapie Intensivă, iar mortalitatea este mai mare. Ideea este că vrei să lungești epidemia, iar bolnavii să vină gradual pe o perioadă de 4-5 luni, nu într-o singură lună, pentru ca sistemul medical să aibă capacitate”.
- ținerea sub control a răspândirii virusului: „poate fi lăsat mai ales la persoanele rezistente, la tineri. Iar bătrânii să stea cât mai izolați, în case. Până când tinerii fac boala, se vindecă și devin imuni”.
- „să se câștige timp până când se va găsi un vaccin, un tratament”.
Care metodă e mai bună și ce face România?
Adepții teoriei „imunității de turmă” sunt o minoritate și chiar Organizația Mondială a Sănătății (WHO) a respins ideea, în lupta cu această pandemie. Totuși, până de curând, în timp ce state europene interziceau lucruri și închideau granițe, britanicii puteau fi văzuți adunați pe stadioane la meciurile de fotbal. Asta pentru că Marea Britanie a mers până de curând pe linia metodei „soft”, a imunității de turmă, refuzând să închidă școli și locuri de întâlnire publică. Totuși, la presiunea publică și a unui protest al comunității științifice, premierul Boris Johnson a schimbat strategia.
Singurul stat care a rămas deschis total abordării „soft” a pandemiei este Olanda. Premierul Mark Rutte a declarat luni: „Realitatea este că în viitorul apropiat, o mare parte din populația olandeză va fi infectată cu coronavirus. Putem încetini răspândirea virusului prin construirea controlată a imunității de grup. Poate să dureze luni sau chiar mai mult să construim imunitate de grup și în această perioadă trebuie să protejăm oamenii aflați în risc cât mai mult posibil”.
Realitatea este însă că, acum, nimeni nu poate ști cum e mai bine, spun experții consultați de Europa Liberă.
„Nu știe nimeni acum care dintre soluții este mai bună. Sunt doar scenarii”, spune infecționistul Mihai Netea. „Deciziile se iau și în funcție de specificul fiecărei țări, cum sunt oamenii de acolo. În China, în Wuhan, virusul nu a fost lăsat să se răspândească, prin măsuri drastice, poate ei au dreptate. Cealaltă abordare este că tot vor face boala și ceilalți, așa că virusul trebuie lăsat să se răspândească mai încet, să fie regularizat cumva la persoanele mai rezistente”.
Virusologul Cornel Popescu arată și el că „sunt foarte multe necunoscute”: „Gândiți-vă că este un virus pe care îl cunoaștem de două luni de zile. Sunt boli pe care le știm de sute de ani și încă nu știm ce să facem cu ele. Este un virus nou și lucrurile în general se fac văzând și făcând. Teoretic, sunt tot felul de scenarii, unele pot părea fezabile acum și ulterior să se dovedească a nu fi”.
Care dintre abordări funcționează mai bine se va vedea abia la finalul pandemiei, însă cele mai multe state nu sunt dispuse să își asume riscul „imunității de turmă”, care se poate traduce într-un număr mare de morți.
Până atunci, cele mai multe state, printre care și România, aplică gradual sau direct metode dure de izolare socială, văzută ca o metodă sigură și rapidă de prevenire a răspândirii bolii Covid-19.
„Dacă nu ai contact, nu te îmbolnăvești. Cu cât minimizezi contactul și izolezi pacientul infectat, cu atât scazi riscul de transmitere în populație”, explică virusologul Cornel Popescu. Altfel, riscul este să ajungi ca în Italia, unde amploarea pandemiei este tragică. „Dacă ne gândim că în Italia au ajuns să aibă 300 de morți pe zi... Închipuiți-vă că toți pacienții dintr-un spital mor într-o zi, aceasta este amploarea fenomenului. Atunci se justifică astfel de măsuri de izolare. Acum, nimeni nu vrea să ajungă în această situație”.
Cercetătorul infecționist Mihai Netea arată că nici metoda „imunității de turmă” nu presupune lăsarea la liber a răspândirii virusului, ci doar introducerea izolării sociale gradual: „Nu înseamnă că lași virusul liber să se răspândească. Și aceste țări care merg pe acest scenariu au închis școlile, restaurantele, lumea este pusă să lucreze de acasă. Manevrarea virusului se face tot prin restricții sociale. Să lași liber ar însemna să scapi de sub control și să faci ca Italia la început și să ajungi în situația de acolo. Încet, încet, toate țările se îndreaptă către cam aceleași măsuri”.
În Italia au ajuns să aibă 300 de morți pe zi... Atunci se justifică astfel de măsuri de izolare. Nimeni nu vrea să ajungă în această situație.Cornel Popescu, virusolog „Victor Babeș”
România pare să fi ales calea de mijloc, în care a impus restricții de izolare socială, însă nu atât de drastice precum China sau țările europene aflate acum în apogeul pandemiei, precum Italia, Spania sau Franța.
Deocamdată, din punct de vedere științific, nu există soluții miraculoase, arată virusologul Cornel Popescu: „Vom ști ce au greșit italienii abia după ce se termină tot. Vom avea modele de evoluție a bolii și din alte țări. Evoluția poate fi diferită de la țară la țară, poate ține de populație, de genetică, sunt lucruri care încă nu sunt știute”.
Facebook Forum