Credibilitatea și acuratețea informațiilor din presa europeană este percepută în mod asemănător de experți și de publicul larg, iar dintre tipurile de media, în Europa cele care se bucură de încrederea cea mai mare sunt instituțiile de presă finanțate de stat. Concluziile aparțin unui studiu realizat de Institutul Reuters, iar analiza a fost făcută pe 226 de publicații și televiziuni din 23 de țări europene.
Încrederea în presă și acuratețea informațiilor sunt cele două criterii de analiză ale studiului, iar rezultatul a fost că acele publicații care au primit evaluări bune din partea specialiștilor din perspectiva exactității informației s-au bucurat de încredere mare din partea publicului.
În medie, experții și publicul larg, deopotrivă, au considerat că presa fnanțată din bani publici este cea care a avut referințele cele mai bune atât la capitolul credibilității, cât și la cel referitor la acuratețe. La cote scăzute s-au situat brandurile digitale, care se dovedesc, în ambele tipuri de percepție, mai lipsite de încredere și mai puțin exacte. La mijloc s-au plasat televiziunile comerciale și ziarele.
La capitolul încredere, televiziunile, mai cu seamă cele comerciale, par să fie preferate de marele public, în vreme ce ziarele și media digitale sunt privite cu mai puțină încredere.
Încrederea în informațiile furnizate de presă este un motiv de îngrijorare nu doar în rândul organizațiilor media, al jurnaliștilor, dar și al mediului academic sau politic. Există numeroase surse de informații, motoarele de căutare, rețelele sociale sau aplicațiile prin care se transmit meaje au ridicat problema dezinformării, iar în aceste condiții este esențial sa poți răspunde dacă presa în sensul ei tradițional - fie scrisă, digitală sau aidiovizuală - este percepută de experți și de public în același fel?
O primă corelare a arătat că acuretețea informațiilor evaluată de experți corespunde încrederii pe care publicul o manifestă față de diferitele tipuri de presă. Cu alte cuvinte, ce este considerat știre corectă de către experți este credibilă pentru public, iar această concluzie a studiului arată că în Europa există o discernământ și aplecare către informația exactă.
Trebuie menționat că analiza nu a prezentat situația specifică fiecărei țări sau pe regiuni ale continentului. În alte studii referitoare la încrederea publicului în presă, făcute de Comisia Europeană, erau diferențe mari între obiceiurile de informare și încrederea în diferitele media între vest și est, între scandinavia și restul Europei. România a făcut parte din analiza Institutlui Reuters, 11 publicații fiind cotate de către cele două grupuri de evaluatori - experți și public -, însă, cum am amintit deja, nu sunt distincții la nivel de țări.
Autorii studiului au precizat însă că, deși au existat țări în care corelarea evaluării între cele două categorii de consumatori media, experți și public, nu a funcționat, o medie generală arată că părerile lor sunt asemănătoare.
Aplicând diverse criterii de analiză, autorii studiului au despărțit presa în patru tipuri - media aflată în serviciul public (finanțată din bani publici, deși în România, de pildă, televiziunea și radioul public, agenția națională de știri sunt plătite de la buget), ziare, televiziuni comerciale și presa digitală.
Așa s-a ajuns ca presa finanțată din bani publici în Europa să fie considerată de ambele grupuri de evaluare cu cel mai mare rating de încredere. Pe o scară de la 0 la 10, presa plătită din bani publici a primit 6,76 puncte de la public și 7,12 puncte de la experți - la capitolul încredere.Presa digitală a primit 5,83 puncte de la public, și 5,25, de la experți, la capitolul acuratețe.
Ziarele au avut punctaj mai bun de la experți pentru acuratețe - 6,15 puncte - -, în vreme ce posturile comerciale de televiziune au fost cotate mai prost de aceiași experți, cu 5,71. În cazul încrederii, diferența a fost foarte mică din perspectiva publicului larg - ziarele au primit 6,14 puncte, iar televiziunile comerciale, doar puțin mai mult - 6,27.
Facebook Forum