Cum se fac și se desfac guvernele? Cine și cum alege miniștrii? Răspunsuri de la trei premieri: Năstase, Ponta și Orban

Cum premierul Nicolae Ciucă (PNL) e gata să-i predea ștafeta lui Marcel Ciolacu (PSD), iar discuțiile cu ușile închise despre viitorii ocupanți ai fotoliilor de la Palatul Victoria se poartă deja de câteva săptămâni, Europa Liberă și-a propus să cerceteze modul cum se fac și se desfac guverne și cum ajung miniștrii să fie „miniștri”.

„N-am dat concurs pentru acest post” - arbitrar sau răspundere politică?

„E o zicere a oricărui ministru: n-am dat concurs pentru acest post”, punea punctul pe „i” ministrul Culturii, Lucian Romașcanu (PSD), într-o conferință de presă susținută pe 24 mai, chiar în sediul guvernului, la Palatul Victoria.

Tot Lucian Romașcanu spunea pe 24 mai că „odată ce ajungi într-o asemenea demnitate, singurul lucru pe care trebuie să-l faci este să faci tot ce poți să-ți duci cu onoare și succes la sfârșit mandatul. Şi mandatul la sfârșit ajunge prin decizie politică.”

În acel moment, ministrul Culturii era întrebat de jurnaliști despre posibila sa înlocuire în viitorul cabinet condus de Marcel Ciolacu (PSD). Ce nu explica atunci Romașcanu este cum ajung politicienii în funcții numite pentru care nu e nevoie nici de concurs, nici de votul popular.

Afirmația - menită să indice că ministrul respectiv nu ține să rămână în funcție la nesfârșit are o explicație teoretică simplă: în democrație, guvernele își obțin funcțiile în urma alegerilor generale și conform desemnării premierului prin procedurile înscrise în Constituție. Concursul miniștrilor este reprezentat de alegeri.

În democrațiile stabile însă, concursul electoral e dublat de un altul: cel din interiorul partidelor. Cu cât acesta e mai transparent, cu atât partidele respective sunt mai bine conectate la comunitatea pe care o reprezintă, mai precis cu alegătorii. Cu cât selecția internă din partide este mai opacă, mai departe de public, cu atât centralizarea partidelor e mai puternică, iar liderii lor mai autoritari.

Mecanismele prin care partidele românești își aleg miniștri

L-am contactat pe ministrul Culturii pentru detalii legate de mecanismele prin care partidele își vor alege noii ocupanți de la Palatul Victoria, odată cu rotația premierilor. Redăm dialogul:

Ministrul Culturii: Ești numit politic, ești retras politic. Eu sunt extrem de disciplinat și, dacă se va decide schimbarea titularului portofoliului, voi accepta fără niciun fel de probleme. Din prisma proiectelor începute, mi-aș dori să pot continua.

Reporter: Care a fost contextul în care ați fost numit ministru al Culturii în 2021?

Ministrul Culturii: Am ajuns să fiu numit într-o ședință a Consiliului Politic Național (al PSD, n.r.), așa cum se face, la propunerea colegilor, având în vedere că am avut un prim mandat, în 2017, care se pare că a avut ceva rezultate. Propunerea a fost supusă la vot de către președintele Ciolacu și a întrunit voturile necesare pentru a ocupa acest portofoliu.

Reporter: Marcel Ciolacu a avut vreo influență în ceea ce privește numirea dvs?

Ministrul Culturii: La momentul numirii efective, dumnealui nu s-a pronunțat.

Reporter: Ați mai fost ministru în momentul în care Marcel Ciolacu era un decident important în Guvern.

Ministrul Culturii: Ca oriunde în lume, tinzi să lucrezi cu oameni pe care îi cunoști și cu care poți colabora. La momentul respectiv, Marcel Ciolacu era vicepremier, dar mie mi s-a încredințat portofoliul de către domnul Dragnea, direct, care era atunci președintele partidului, iar Mihai Tudose era premierul acelui guvern.

Reporter: Ar fi doar o coincidență faptul că precedentul mandat l-ați avut în momentul în care Marcel Ciolacu era vicepremier, iar actualul în contextul în care dl. Ciolacu este președintele principalului partid de guvernare?

Ministrul Culturii: Îi datorez cariera mea politică domnului Ciolacu pentru că dumnealui m-a pus pe listă la Senat în 2016. Dar de acolo am făcut tot ce am putut să dovedesc că această alegere a fost una corectă și mi-am făcut cât am putut de bine treaba, oriunde am fost pus. Am fost președintele Comisiei de Cultură din Senat, exact de acolo am plecat în funcția de ministru.

Cum ajung miniștrii... miniștri? Gen. Ciucă, de exemplu

Europa Liberă a discutat și cu lideri de filiale și parlamentari din cele două partide de guvernământ actuale (PNL și PSD), dar și cu foști premieri pentru a răspunde la această întrebare.

Concluzia este că un grup mic de lideri politici, cât să-i numeri pe degete, hotărăște numele miniștrilor. Liderii județeni cu influență au loc la masa mare, alții fac parte din următorul cerc concentric al puterii în partide.

Dintre acești lideri locali, unii pierd „competiția ușilor închise” pentru posturile de miniștri sau șefia unor agenții guvernamentale cheie. Ei obțin totuși pentru protejații lor, deseori colegi de filială, dar nu neapărat, posturi de secretari de stat, adică în eșalonul II din Guvern.

După nominalizare, drept răsplată pentru ascensiunea asigurată, miniștrii execută, disciplinat, decizia politică a liderilor. În principal, cei de la vârf, dar - când miniștri au fost propuși de lideri puternici din județe - ei rămân în zona de influență a acestora.

Cine decide miniștrii PNL

Cel mai influent politician în PNL este președintele Klaus Iohannis. Din momentul în care a fost ales și învestit, noiembrie-decembrie 2014, acesta a impus liderii partidului, de la Alina Gorghiu, la Florin Cîțu și Nicolae Ciucă. A dictat inclusiv politica în privința premierilor.

Ludovic Orban, primul premier liberal numit de Klaus Iohannis, în cel de-al doilea mandat al acestuia din urmă, recunoaște că influența președintelui României în PNL a crescut odată cu apropierea alegerilor parlamentare din 2020.

În Guvernul Orban, Klaus Iohannis i-a impus pe Nicolae Ciucă (ministrul Apărării) și pe Bogdan Aurescu (ministrul de Externe). Influența a crescut apoi în guvernele conduse de Florin Cîțu și Nicolae Ciucă.

Intervievat de Europa Liberă, Ludovic Orban -actualmente liderul unui partid desprins din PNL, Forța Dreptei - admite că nu toate hotărârile i-au aparținut.

„Este adevărat că m-am consultat și cu Iohannis (la desemnarea miniștrilor n.r.), mai ales pe domeniile de interes și pe care președintele are atribuții, de exemplu Ministerul Apărării și Ministerul de Externe, oameni care nu erau membri (de partid, n.r.) au fost propuși de Iohannis. Dar ei au fost acceptați și validați de Biroul Politic Național (al PNL, n.r.). În privința Ligiei Deca și a altora (din actualul guvern, n.r.) nu cred că a fost vreun vot”, punctează Ludovic Orban.

Surse liberale: Influența președintelui României în numirea miniștrilor

• Prim-ministru - Nicolae Ciucă. Fostul șef al Statului Major în mandatul de președinte al lui Klaus Iohannis, ministru al Apărării impus de Klaus Iohannis, devenit politician la insistențele lui Klaus Iohannis, după cum mărturisește Ludovic Orban și, în final, impus premier tot de președintele țării. Acesta din urmă nu l-a lăsat din mână pe Nicolae Ciucă nici când premierul a fost acuzat de plagiat.
• Educație - Ligia Deca. Este fostul consilier pe probleme de Învățământ al președintelui.
• Externe - Bogdan Aurescu. Susținut de președinte și menținut în ciuda criticilor publice legate de eșecul Schengen.
• Interne - Lucian Bode. Președintele a tăcut săptămâni întregi după ce a izbucnit scandalul plagiatului. Apoi, într-o declarație de presă, i-a dat timp lui Lucian Bode până la rotația premierilor să se reabiliteze. Fapt care s-a și întâmplat. Comisia de Etică din ministerul condus de colegul său de partid, Sebastian Burduja (PNL), a decis că ministrul nu a plagiat. Klaus Iohannis i-a trecut cu vederea și eșecul Schengen, din decembrie, anul trecut.
• Energie - Virgil Popescu. Menținut în funcție în ciuda criticilor PSD legate de reacțiile târzii în criza energetică. Surse din PNL susțin că ministrul are o relație bună cu președintele și că își va menține portofoliul în Guvernul Ciolacu.
• Justiție - Cătălin Predoiu. Impus de președintele Klaus Iohannis pe listele parlamentare de la Prahova, filială condusă de Iulian Dumitrescu, după cum susține Ludovic Orban. Surse liberale spun că relația sa cu președintele este foarte bună. Acesta este și motivul pentru care a rămas în funcție, după gafa legată de dezvăluirea unei sentințe judecătorești înainte ca ea să fie dată.

Mărturia unui social-democrat despre influența președintelui României sau uneori primează... Bruxellesul

„PSD trebuia să primească la rotativă ministerul Fondurilor Europene. Când am început negocierile, am primit clar mesaj de la Cotroceni că Boloș (PNL n.r.) nu va fi schimbat. Că s-a decis acolo că e bine să fie continuitate la acest minister care administrează implementarea PNRR. Nu a mai comentat nimeni din PNL”, ne-a explicat un europarlamentar de la PSD, care s-a înscris în cursa internă a acestui partid pentru postul de la Fonduri Europene.

Până la urmă, ministerul ar putea reveni UDMR, care ar trebui să le cedeze liberalilor Dezvoltarea. Un portofoliu pe care îl râvnesc liderii importanți din județe ai PNL.

Faptul că președintele României decide asupra componenței guvernelor nu este deloc o noutate. În mod evident, au făcut-o și Ion Iliescu (1990-1996 și 2000-2004), și Emil Constantinescu (1996-2000), și Traian Băsescu (2004-2014).

Politologul Cristian Pârvulescu crede însă că președintele Klaus Iohannis a ajuns să controleze principalul partid de guvernământ mai strict decât au făcut-o ceilalți președinți de țară din '90 până azi. Cu alte cuvinte, președintele Iohannis controlează PNL mai sever decât a controlat Ion Iliescu PSD, sau Traian Băsescu PDL.

„Cred că autoritatea pe care o are asupra PNL-ului nu se compară nici cu autoritatea lui Iliescu asupra PSD în 2004, nici cu cea a lui Traian Băsescu asupra PDL. Nicolae Ciucă nu va fi niciodată un contracandidat al președintelui Iohannis. Există o concordie între cei doi, iar președintele nu este interesat să rupă echilibrele din partid promovând un lider care ar putea stârni competiția internă”, spune politologul pentru Europa Liberă.

Liderii din umbră care impun oamenii în Guvern

Pentru pozițiile de vicepremier, miniștri și secretar general al Guvernului, se bat între ei și liderii regionali ai PNL care au influență mare la centru.

Din informațiile obținute de Europa Liberă de la parlamentari liberali, în acest moment un cuvânt greu de spus în partid îl au liderii din Transilvania: Lucian Bode (Sălaj), Emil Boc (Cluj) și Ilie Bolojan (Bihor). Cei trei sunt printre cei mai importanți lideri de regiune. Lor li se alătură și prim-vicepreședintele Rareș Bogdan, europarlamentar.

În sud, Hubert Thuma (Ilfov) este o voce ascultată, în vreme ce în nord Gheorghe Flutur (Suceava) și-a păstrat influența inclusiv la centru, la București.

Alți doi șefi care doresc și reușesc să impună oameni în structurile guvernamentale de la vârf sunt europarlamentarul Dan Motreanu, care controlează regiunea de sud ce include Giurgiu, și președintele CJ Prahova, Iulian Dumitrescu.

În sud-vest, Mehedinți, Caraș-Severin, o influență puternică exercită ministrul Energiei, Virgil Popescu.

Unul dintre liderii liberali importanți, Ilie Bolojan, a declarat însă la one2one/Europa Liberă că PNL ar fi trebui să aibă alte criterii în baza cărora să aleagă miniștrii. Ex-secretar de stat în guvernul Tăriceanu 2004-2008, cu trei mandate de primar la Oradea (reales cu scor fără drept de apel), acum șeful Consiliului Județean Bihor),Ilie Bolojan este unul dintre cei mai respectați lideri politici din țară.

„Dacă de obicei apar oameni pe turnantă, pe ultima sută de metru, riscul să nu stăpânească domeniul, sau să fie necalificați este destul de mare. Ceea ce partidele mari nu ar trebui să facă. Partidul mare ar trebui să-și pregătească oamenii”, a răspuns el la o întrebare a Ancăi Grădinaru.

Ilie Bolojan crede că PNL ar trebui să aibă 3-4 oameni pregătiți bine pentru fiecare portofoliu în parte. E singura variantă pentru profesionalizarea politicii.

Cine dă tonul în PSD

Potrivit surselor Europa Liberă, în viitorul guvern Ciolacu, social-democrații ar avea următoarele portofolii: premier, vicepremier, Transporturi, Muncă, Agricultură, Economie, Sănătate, Familie și Cultură.

Și Ministerul Justiție ar reveni, conform rotației ministeriale, celor de la PSD. Cutuma politică oferă însă acest portofoliu altor partide decât PSD. Lupta contra corupției a însemnat inclusiv arestarea unor șefi ai PSD (Adrian Năstase, Liviu Dragnea).

Liderii partidului nu doresc portofoliul Justiției și încearcă să-l lase liberalilor în schimbul unui alt minister, așa cum au confirmat surse social-democrate pentru Europa Liberă.

Spre deosebire de PNL unde tendința e de centralizare, plus ascensiunea unor puternici lideri regionali, în cazul PSD, influența baronilor locali care impuneau miniștri în guvernele dintre 2008 și 2014 pare să fie acum o amintire.

Fostul premier și președinte al PSD, Adrian Năstase spune pentru Europa Liberă că practica liderilor locali care impun decizii la centrul partidului este cea care generează aducerea unor oameni în funcții de conducere pe alte criterii decât cel al competenței.

„Într-un moment în care ai centre de putere într-un partid mai puternice decât centrul și trebuie să asiguri de la centru mai curând un echilibru între ele, sigur că, inevitabil, accepți din partea lor anumite propuneri, anumite formule. Și acestea nu țin neapărat de formulele de competență. Și acest lucru se vede, și vine mai ales de nevoia de a răspunde unor solicitări din teritoriu”, lămurește Năstase algoritmul prin care oameni nepotriviți domeniului ajung în funcții de conducere.

Europa Liberă a stat de vorbă și cu mai mulți parlamentari și lideri PSD din administrația locală și centrală pentru a afla cine îi susține pe viitorii miniștri social-democrați.

Reiese că deciziile de nominalizare a miniștrilor sunt luate de trei grupări din fruntea partidului, unele conectate inclusiv prin legături de familie:

• Marcel Ciolacu (Buzău) - Mihai Tudose (Brăila)

Se pare că cei doi vor impune vicepremierul și miniștri de la Economie, Muncă și Cultură. Pentru postul de vicepremier era vizat chiar europarlamentarul ex-premier Mihai Tudose, implicat recent într-un scandal în care e acuzat de o fostă asistentă de la Parlamentul European de hărțuire, conform unei dezvăluiri făcute săptămâna trecută de jurnaliștii Europa Liberă.

„O să discutăm. Mihai Tudose, în primul rând, a fost prim-ministru al României, are capacitatea de a vedea economic şi administrativ întreg tabloul”, declara Marcel Ciolacu pe 11 mai, deci înainte de scandalul de hărțuire, la o întâlnire cu presa.

• Sorin Grindeanu (Timiș) - Alfred Simonis, liderul grupului PSD din Camera Deputaților, tot Timiș

Aceștia au obținut Ministerul Transporturilor unde va rămâne la conducere Sorin Grindeanu, conform informațiilor obținute de Europa Liberă. Pentru menținerea lui Grindeanu în Guvern, a negociat și Marcel Ciolacu, așa cum a declarat chiar acesta.

„Voi insista să îl păstrez pe Sorin Grindeanu", a spus Ciolacu întrebat de Europa Liberă.

S-a speculat mult asupra faptului că liderului PSD, Marcel Ciolacu, îi convine mult mai mult ca ex-premierului Sorin Grindeanu, văzut ca un lider important și posibil înlocuitor al actualului șef PSD în viitor, să nu capete prea multă putere. Celălalt post pe care l-ar viza Grindeanu ar fi de președinte al Camerei Deputaților, o funcție cheie pentru orice partid. E vorba de poziția de al treilea om în stat.

• Paul Stănescu (Olt) - Gabriela Firea (Ilfov și București) și prin extensie, soțul acesteia, Florentin Pandele

Cei trei au sprijinit menținerea ministrului Familiei, Gabriela Firea, și în viitorul guvern, chiar cu un portofoliu mai mare care să cuprindă și Sportul. În plus, Paul Stănescu va avea din nou un cuvânt greu de spus în cazul Agriculturii.

Varianta Adrian Năstase: între clasicul guvern din umbră și presiunea filialelor

Fostul premier Adrian Năstase, un pasionat al jocurilor de putere, dar și un cunoscător al aspectelor teoretice, spune că partidele autohtone au avut tot timpul și au în continuare două tipuri sisteme de decizie.

„În interiorul partidelor fie ai o structură centrală mai puternică, dar atunci apar presiunile publice legate de o anumită putere autocratică. Fie, există cealaltă variantă, a unei balanțe de putere internă, cu mai multe centre de putere cu interese nu neapărat divergente, dar care trebuie satisfăcute la nivel central”, a explicat pentru Europa Liberă fostul prim-ministru și președinte al PSD, Adrian Năstase.

Adrian Năstase susține că formarea unui guvern este o situație de abilitate politică în care sunt testate și centrul, și nucleele din teritoriu, dar și forța partidului de a impune politici unitare. Formarea guvernului demonstrează și cât de puternici sunt liderii unui partid, și cât de bine organizată este o formațiune politică.

Fost ministru de externe (1990 – 1992), președinte al Partidului Social – Democrat, Adrian Năstase a fost prim–ministrul României timp de patru ani (28 decembrie 2000 – 28 decembrie 2004).

Conform acestuia, cabinetul Năstase s-a conturat în perioada în care PSD era în opoziție (1996–2000). Atunci a fost momentul în care a selectat oamenii cei mai buni pe care îi avea, formând cu ei un Guvern din Umbră.

„Când am ajuns la guvernare am folosit, pe de o parte, resursele din departamente, pe de altă parte am încercat să dau o anumită satisfacție zonelor teritoriale și mai ales celor (liderilor, n.r.) din Transilvania care, o perioadă de timp, nu au fost invitați la guvernare, mă refer la perioada 1992 – 1996”, își amintește Năstase.

L-a recrutat pe Mircea Geoană din SUA

„Am mers să fac evaluări directe, am discutat cu unii dintre cei pe care i-am invitat ca miniștri, pe Ioan Rus, pe Vasile Pușcaș, Vasile Dîncu, am mers în Statele Unite unde am discutat cu ambasadorul Mircea Geoană, pe care l-am invitat să vină la Externe și cu Mihai Tănăsescu, care lucra atunci la Banca Mondială, să vină ca ministru de Finanțe, și am construit o echipă în mare măsură bazată, în opinia mea, pe competență, căutând ca aceste propuneri să fie validate prin rezultate”, arată Năstase care au fost primii pași.

Întrebat dacă liderii județeni au avut și ei un cuvânt de spus, fostul premier susține că da, dar că acest fapt nu a înseamnat că au reușit să schimbe mersul lucrurilor.

„Întotdeauna liderii județeni au avut și trebuie să aibă un cuvânt de spus. Când există o anumită autoritate profesională dublată totuși de o anumită autoritate politică, eu cred că lucrurile sunt mai ușor nu de impus, ci de acceptat”, mai spune Năstase.

Varianta Victor Ponta: Cinci oameni eu, cinci oameni Crin Antonescu

Președinte al PSD timp de cinci ani (2010 – 2015), prim-ministru pentru trei ani și jumătate (7 mai 2012 – 4 noiembrie 2015), Victor Ponta știe cum este să faci parte dintr-un guvern cu PNL: a fost co-președinte, alături de liberalul Crin Antonescu, al Uniunii Social-Liberale/USL. Aceasta strângea la un loc PSD, PNL, PC (ulterior și UNPR).

Victor Ponta a fost premier și președinte PSD în perioada încă de glorie a unor baroni locali precum Victor Hrebenciuc, Marian Oprișan, Radu Mazăre sau Bunea Stancu.

„Vă spun cum am negociat eu cu Crin Antonescu: am spus că păstrăm paritatea, respectiv ceea ce am stabilit ca număr, dar interesul nostru este să punem miniștri buni, că altfel ne omoară Băsescu și opoziția. Pe atunci în opoziție era PD-ul. Și am zis: uite, eu la Finanțe îl vreau pe Florin Georgescu, nu-i membru de partid, nu-l place nimeni de la PSD, dar vreau eu să-l pun, că am încredere în el. OK. Tu, Crin, pe cine ai bun, să-l punem acolo?”, a declarat Victor Ponta pentru Europa Liberă.

Întrebat cât au contat filialele județene la formarea cabinetului său, fostul președinte PSD susține că nu prea mult.

„În mod secundar: la nivel de secretari de stat, aveam 70 de secretari de stat, acum sunt 200. Dar și acolo am pus condiția, dacă o filială puternică, cu rezultate bune, are un om bun care se pricepe la domeniul respectiv, atunci da, îl numesc. Dar ideea că-mi dă mie organizația X, care are rezultate bune, un om care nu se pricepe la nimic și să-l pun și eu pe unde am loc, nu. Nu funcționa așa. Trebuia să fie foarte bun la agricultură, să-l pun la agricultură, sau la cultură, să-l pun la cultură”, susține Ponta.

Întrebat, în acest context, cum s-a format lista scurtă de miniștri, fostul premier USL prezintă un algoritm simplu.

„Eu și Crin Antonescu, pe principiul spune-mi cinci oameni buni de la PNL, eu spun cinci de la PSD sau susținuți de PSD, că n-au fost neapărat membri de partid, și după aceea vedem ce mai punem. Așa am pornit și a mers tare bine guvernul acela, din 2012”, concluzionează Ponta.

Varianta Ludovic Orban: Negocieri cu liderii de filiale și de la centru

Președinte al PNL pentru mai bine de patru ani (17 iunie 2017 – 25 septembrie 2021), Ludovic Orban a avut un mandat scurt de prim–ministru, de puțin peste un an (4 noiembrie 2019 – 7 decembrie 2020). Un foarte vechi lider, fost secretar general al PNL, Ludovic Orban cunoaște detaliat toate filialele partidului, iar acest fapt a fost sesizabil și în balanța alegerii miniștrilor, dar și a antipatiilor apărute la centru.

Moțiunea de cenzură contra guvernului Dăncilă din toamna lui 2019 și venirea lui Ludovic Orban la Palatul Victoria a fost practic începutul revenirii liberalilor în Executiv după o pauză de mai bine de un deceniu. În 2008 s-a încheiat mandatul precedentului prim-ministru PNL – Călin Popescu Tăriceanu. Emil Boc, care a fost premier până în 2012, a fost lider PDL. Cele două partide PNL Și PDL s-au unificat ulterior.

„Eu am validat miniștrii în Biroul Politic Național (al PNL, n.r.), după o procedură de selecție, iar negocierile le-am purtat în baza unui mandat, rezultatul negocierilor a fost supus aprobării Biroului Politic”, explică Orban pe scurt criteriile.

Întrebat de Europa Liberă dacă au existat propuneri și din partea filialelor județene, fostul premier susține că au existat. Mai mult decât atât, ele au fost luate în considerare.

„Eu m-am consultat cu tot partidul, am avut o listă pentru fiecare minister, din care am evaluat, a rămas o listă scurtă din care am ales”, mai spune Orban.

Au fost și situații în care Ludovic Orban și-a impus oamenii apropiați, precum Violeta Alexandru sau Ionel Dancă. Sunt oameni care l-au urmat de altfel și în noul partid, Forța Dreptei, partid desprins din PNL în 2022.

Un rol important în desemnarea miniștrilor l-a avut președintele Klaus Iohannis, după cum admite Ludovic Orban.

Ce lideri țintesc acum să își impună sau mențină oameni în Guvern? Pe cine susțin?

În actualul cabinet Ciucă și în preconizatul guvern Ciolacu se regăsesc câțiva miniștri al căror CV indică faptul că au o puternică susținere din partea unor lideri cu greutate.

Nicolae Ciucă, prim-ministru și potențial ministru/ vicepremier/șef al Senatului, propunere agreată de Klaus Iohannis.

Și-a început cariera în 1988 în Craiova. A fost numit șef al Statului Major al Apărării în cadrul Forțelor Armate Române și a deținut funcția în mandatul lui Klaus Iohannis. Apoi a fost numit ministru al Apărării, a candidat pe listele PNL și a intrat în Parlament. Între timp, a ajuns liderul liberalilor, premier și, posibil, prezidențiabil PNL.

Bogdan Aurescu, favorit să rămână ministru de Externe, propunere agreată de Klaus Iohannis. Ministrul care a fost promovat de toate formulele de guvernare, indiferent de culoarea politică.

Bogdan Aurescu a fost asistentul universitar al lui Adrian Năstase, ex-ministru de externe la rândul său; Adrian Năstase i-a coordonat și lucrarea de doctorat. Angajat în 1996 ca referent în Direcţia Juridică şi Tratate MAE (condus de Adrian Severin), Bogdan Aurescu a ajuns consilier al ministrului Andrei Pleșu (1998-1999, Guvernul Radu Vasile), apoi director de cabinet al ministrului PD Petre Roman (1999 – 2000).

Director general în Direcția Generală Afaceri Juridice (2001 – 2003), în mandatul lui Mircea Geoană, a fost apoi secretar de stat pentru afaceri europene între 2004 - 2005 (ministru Mircea Răzvan Ungureanu).

A ajuns pentru prima dată ministru de Externe în Guvernul Victor Ponta (24 noiembrie 2014 - 17 noiembrie 2015), pentru a reveni pe funcție din 2019 – prezent în guvernele Orban, Cîțu și Ciucă.

Ligia Deca, favorită să rămână la Educație, propunere agreată de Klaus Iohannis.

Născută în 1982, a absolvit Colegiul Național Mircea cel Bătrân din Constanța, Facultatea de Navigație și Transport Naval din cadrul Universității Maritime Constanța și are un master în management maritim și portuar, tot la UMC.

Fără experiență în Educație, a ajuns în 2015 consilier pe acest domeniu în Administrația Prezidențială apoi, din 2019, consilier prezidențial. Pe 3 octombrie 2022, a fost numită în funcția de ministru al Educației, după demisia lui Sorin Cîmpeanu.

„Există niște organisme statutare și e prevăzut în statutul fiecărui partid care este procedura de selectare a miniștrilor. În privința PNL-ului, după congresul din 25 septembrie (n.r. 2021, când Ludovic Orban a pierdut șefia PNL în favoarea lui Florin Cîțu), practic vorbim de un grup restrâns care nu mai ține cont de membri și alege în funcție de niște criterii proprii. Oricum, dacă vă uitați la miniștri, cei mai mulți nu au nicio legătură cu partidul, aproape niciunul nu e liberal”, trage concluzia Ludovic Orban din noua sa poziție de opozant al liberalilor.

Adrian Câciu (PSD), ministru de Finanțe a fost susținut de Marcel Ciolacu. Fost consilier al primarului din Buzău, Constantin Toma, edil social-democrat cu vechime în partid, Câciu a făcut parte din Asociația „Marea Lojă Națională din România” și Asociația de Administrare a Ritului Scoțian.

Acesta va fi înlocuit, cel mai probabil, de un membru liberal. Printre posibilii înlocuitori vehiculați se numără liberalul Sebastian Burduja, a cărui ascensiune în partid e fulminantă. El a intrat în PNL în mandatul lui Ludovic Orban și a ajuns rapid în conducerea centrală, devenind intre timp ministru și fiind în cărți să preia chiar șefia PNL București și să candideze la Primăria Capitalei.

Fost CEO al Băncii Române de Credite și Investiții, vicepreședinte al Bancorex și deputat FSN în legislatura 1990-1992, tatăl actualului ministru, Marinel Burduja, a dezmințit categoric acuzațiile că a fost ofițer de securitate.

Un alt candidat e consilierul prezidențial Cosmin Marinescu. Și acesta ar fi impus tot de Klaus Iohannis, dar informațiile arată că nu și-ar dori acest post, iar președintele nu va putea să îi propună chiar pe toți miniștrii liberali.

Petre Daea (PSD), ministru al Agriculturii – agreat de Paul Stănescu.

Aflat în dizgrație, actualul ministru ar putea fi înlocuit tot de oameni din zonă. Unul dintre numele vehiculate este al deputatului PSD de Oltm Florin-Ionuț Barbu, zis „Busi” - fost director în Primăria Slatina pe vremea când instituția era condusă de Darius Vâlcov. El este susținut tot de Paul Stănescu. Altă variantă vehiculată este secretarul de stat Daniel Botănoiu, tot oltean (PSD Caracal).

„Oltenia pune ministru la Agricultură”, a declarat pentru Europa Liberă unul dintre cei mai importanți fermieri din România. O scurtă radiografie a ultimilor miniștri și a înlocuitorilor vehiculați arată că așa se petrec lucrurile.

Lucian Romașcanu (PSD), ministrul Culturii, sprijinit de președintele PSD și președinte al Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu

Senator de Buzău, Romașcanu are o strânsă relație cu actualul președinte al partidului: soția sa, Gabriela Otilia Romașcanu, a fost angajată la cabinetul lui Marcel Ciolacu în perioada când acesta era viceprim-ministru în Guvernul Tudose (iunie 2017 - ianuarie 2018).

Ioan-Marcel Boloș (PNL), ministrul Proiectelor Europene, susținut de Cotroceni și de toată lumea.

Există și situații transpartinice: oameni susținuți și de liberali, și de social-democrați, cum este cazul lui Ioan-Marcel Boloș (PNL). Acesta este asociat în primul rând cu Ilie Bolojan, influentul lider PNL de Bihor, prin prisma faptului că a fost director în Primăria Oradea.

În același timp, și social-democrații l-au lăudat adesea, iar Marcel Boloș a avut un discurs de susținere pentru propunerea ministrului Muncii, Marius Budăi, de la PSD, de a negocia la Bruxelles modificarea procentului de 9,4% din PIB acordat pensiilor.

Ioan Marcel Boloș a fost și secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, condus la acea vreme de Eduard Hellvig (fost deputat Bihor și Ilfov), actualul director al SRI.

Dacă Ministerul Fondurilor Europene va merge la PSD sau UDMR, Marcel Boloș ar putea viza un alt portofoliu. Acesta e declarat de mai multe ori că ar putea face performanță și la Finanțe, domeniu pe care îl stăpânește, și la Transporturi, unde a mai fost secretar de stat.

Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, susținut de președinte, ar putea păstra portofoliul, în condițiile în care social-democrații nu doresc acest minister.

Radu Oprea, actualul purtător de cuvânt și lider al senatorilor PSD, ar putea prelua Ministerul Economiei, în locul lui Florin Spătaru. Acesta din urmă este susținut de Mihai Tudose, dar social-democrații consideră că nu a performat suficient.

Radu Oprea a fost ministru pentru Mediul de Afaceri în Guvernul Dăncilă. El s-a acomodat bine și în PSD-ul condus de Marcel Ciolacu și a continuat ascensiunea în partid.

Virgil Popescu, ministrul Energiei, agreat de Klaus Iohannis, ar putea rămâne, de asemenea, în guvern.

Marius Budăi, din surse social-democrate, promovat de Doina Federovici - lider PSD Botoșani, președinte CJ Botoșani și fost senator. Budăi ar putea pierde mandatul de ministru. Nu e clar dacă ministerul va rămâne la PSD sau va fi preluat de liberali.

Alexandru Rafila are toate șansele să-și mențină portofoliul Sănătății, fiind susținut de Marcel Ciolacu, într-o dispută a liderului PSD cu Gabriela Firea care îl promovează pe medicul Adrian Streinu-Cercel, fost manager al Institutului „Matei Balș” și actual senator, au dezvăluit surse PSD.

Daniel Cadariu, liberalul susținut de Gheorghe Flutur, își va pierde mandatul de ministru, PNL fiind nemulțumit de prestația sa. Turismul va fi comasat cu Ministerul Economiei ce va rămâne la PSD, potrivit negocierilor de dinainte de greva profesorilor.