Linkuri accesibilitate

Cum sunt desemnați comisarii europeni și de ce stă Iohannis pe bară


Președintele Iohannis nu s-a implicat în nominalizările pentru postul de comisar european din partea României.

Ursula von der Leyen are libertate totală în alegerea comisarilor europeni și negociază cu fiecare stat în parte. România defilează cu Dan Nica și Rovana Plumb, însă ei pot fi oricând refuzați. Deocamdată, Klaus Iohannis a lăsat totul în sarcina premierului Dăncilă, deși „tradiția” este ca președintele României să aibă un rol activ în acest proces.

Procedura de numire a comisarilor europeni este o procedură formală, a cărei cea mai importantă parte nu este însă scrisă negru pe alb nicăieri: negocierile politice dinainte de etapele de avizare din Parlamentul European. Aici pot apărea mereu surprize, pentru că președintele Comisiei Europene, acum germana Ursula von der Leyen, nu are nicio constrângere pentru a accepta pe cineva anume din partea vreunui stat membru UE. Singura condiție: fiecare dintre cele 27 de membre UE trebuie să aibă un portofoliu de comisar european, în urma acestui proces de selecție.

România, prin decizia prim-ministrului Viorica Dăncilă, despre care președintele Klaus Iohannis a fost doar informat, a trimis deja cele două nominalizari: europarlamentarii PSD Dan Nica și Rovana Plumb. Ele însă mai trebuie să primească și acceptul Ursulei von der Leyen.

„Se folosește formula cu două nume acolo unde există țări care nu merg cu comisarul pe care l-au avut înainte. Au fost trimise un nume de femeie și un nume de bărbat, pentru că ideea este ca la final să fie 50-50 raportul între femei și bărbați. Se dă în felul acesta o libertate șefei comisiei pentru a alcătui echipa, pentru a distribui portofoliile”, a explicat pentru Europa Liberă fostul europarlamentar Cristian Preda.

Nu a fost însă mereu astfel. De exemplu, sub conducerea lui Jean Claude Juncker, doar 9 dintre cele 27 de portofolii au revenit femeilor. Tot sub Juncker, propunerile de comisari care au fost premieri în țara lor au primit un post de vicepreședinte al Comisiei Europene (cazul Estoniei, Finlandei și Letoniei).

„Sunt câteva reguli tacite, nu sunt scrise pe hârtie. Regula tacită, instituită de Juncker acum 5 ani, a fost că dacă ai de-a face cu un fost premier, el nu doar primește un portofoliu important, ci și un post de vicepreședinte. A fost o singură excepție, premierul Sloveniei Alenka Bratusek, care se propusese pe sine și a fost refuzată. Era ca și cum Viorica Dăncilă s-ar propune pe sine, autopropunerile sunt neserioase. De aceea eu am sugerat nominalizarea lui Mihai Răzvan Ungureanu – nu numai că am avea un om european convins, unde nu este vreun dubiu legat de competențe și convingeri europene, dar am avea și o poziție de vicepreședinte al Comisiei Europene, pentru că este un fost premier. Trebuie folosite astfel de oportunități, pentru că asta înseamnă să câștigi influență, nu să trimiți niște cvasi-anonimi care se încurcă în ce spun”, consideră Cristian Preda, care spune că și fostul europarlamentar Monica Macovei ar fi o propunere potrivită pentru un portofoliu legat de justiție sau anticorupție.

În procesul de preselecție făcut de președinta Comisiei, au loc și negocieri politice, Ursula von der Leyen având libertate totală să înființeze portofolii noi sau să reconfigureze pe cele existente. De multe ori, socoteala din târg nu se potrivește cu cea de acasă. De exemplu, în 2014, Corina Crețu plecase la drum cu gândul la portofoliul pentru crize umanitare, care i-a revenit însă reprezentantului Ciprului. Corina Crețu a primit un portofoliu mai important, cel pentru politică regională.

De ce stă Klaus Iohannis pe bară în acest joc

Președintele Klaus Iohannis a declarat că întreaga responsabilitate pentru procesul de desemnare și negociere a comisarului european din partea României revine Guvernului și prim-ministrului Viorica Dăncilă. Cutuma, dar și realitatea din „terenul” european îl contrazic, explică pentru Europa Liberă profesorul Cristian Preda.

Președintele nu are de ce să fie timid. Eu cred că ar fi în ordine ca președintele să vină și el cu niște propuneri. Traian Băsescu și în 2007, și în 2009, și în 2014 a avut un cuvânt de spus. Uneori i-a ieșit, alteori nu.
Cristian Preda, fost europarlamentar

România, la fel ca Franța și Cipru, sunt reprezentate la Consiliul European de către președintele țării, nu de premier, așa cum se întâmplă în majoritatea statelor membre UE, pentru că România este o republică semi-prezidențială.

„Eu cred că președintele era absolut îndreptățit să intervină în discuție. Klaus Iohannis a participat alături de alți 25 de prim-miniștri din UE, la desemnarea Ursulei von der Leyen ca președinte al CE. Toți aceștia, odată întorși acasă, sunt implicați în desemnarea candidatului pentru poziția de comisar din țara lor. Doar în România, Iohannis nu este implicat nici măcar printr-o consultare”, spune Cristian Preda.

Anterior, președintele s-a implicat mereu, chiar și informal, în procesul de nominalizare a comisarului european din partea României.

„Traian Băsescu și în 2007, și în 2009, și în 2014 a avut un cuvânt de spus. Uneori i-a ieșit, alteori nu. În 2007, s-a înțeles să nu fie Vosganian, să fie Leonard Orban. În 2009, l-a trimis pe Dacian Cioloș și nu a exista o contestare. Doar din PSD, care ar fi vrut să fie numit Adrian Severin, dar fără să facă formal această propunere. În 2014, a fost o propunere de la el, alta de la premierul Victor Ponta. Deci, președintele nu are de ce să fie timid. Eu cred că ar fi în ordine ca președintele să vină și el cu niște propuneri. Nu s-a luat nicio decizie, acum Ursula von der Leyen discută cu oamenii trimiși din capitale, nu a spus nimănui da sau nu”, consideră Cristian Preda.

Mai mult, Klaus Iohannis ar avea și o putere de negociere mai mare decât Viorica Dăncilă, în fața Ursulei von der Leyen, pentru că se bucură de o oarecare susținere politică din Germania, iar șefa CE reprezintă familia politică a popularilor europeni, care este în opoziție cu socialiștii la care sunt afiliați cei PSD.

Cursa pentru comisari europeni. Dăncilă îi poate primi înapoi pe Plumb și Nica

Alegerea comisarilor europeni implică trei etape, în care însă șefa Comisiei, Ursula von der Leyen, are cel mai greu cuvânt de spus, având în contrapondere comisiile de specialitate din Parlamentul European.

  • Negocierile premergătoare. Ursula von der Leyen primește propunerile de comisari din partea celor 27 de state membre UE. Din start, ea are opțiunea de a respinge fără drept de apel pe oricine sau poate să îi cheme pe cei nominalizați la discuții, pentru o primă evaluare față în față.

„Ea face discuții înainte de a primi aceste propuneri, sunt întâlniri inclusiv cu comisarii care au deja experiența unui astfel de post. Are o întrevedere cu ei, vede ce competențe au, este în joc și numele ei, dacă trimite o propunere proastă, își strică și ea reputația. Ea are ultimul cuvânt și libertate totală în relația cu statele membre. Poate spune – mi-ați trimis două propuneri, mai trimiteți-mi două. Pot fi și acelea refuzate”, arată Cristian Preda.

Spre exemplu, în 2006, senatorul Varujan Vosganian a fost respins din start de Jose Manuel Barroso, din cauza lipsei de experiență, dar și a suspiciunilor care planau asupra sa și care până la urmă nici nu s-au dovedit a fi reale. Totuși, prima propunere a premierului Călin Popescu Tăriceanu a picat, locul său fiind luat de Leonard Orban, fratele actualului lider PNL Ludovic Orban.

  • Audierile în comisiile de specialitate. După ce Ursula von der Leyen își stabilește o listă de portofolii (le poate configura cum vrea) și oamenii nominalizați pentru ele, pe formula jumătate bărbați-jumătate femei, cei 27 de potențiali comisari ajung să fie audiați în comisiile din Parlamentul European.

„Fiecare dintre comisari este supus unei audieri. Durează 3 ore, este foarte bine structurată din perspectivă formală. Fiecare comisar trebuie să răspundă întrebărilor care li se pun. Unii dintre ei sunt audiați de o comisie, când este o corespondență perfectă între portofoliul comisarului și conținutul comisiei, alții sunt audiați de mai multe comisii, pentru că portofoliul este mai larg”, arată Cristian Preda.

Și în această etapă, pot apărea surprize, dacă o propunere dă rateuri. Comisiile de specialitate trebuie să semneze o scrisoare de accept pentru fiecare comisar în parte, însă nu mereu se întâmplă așa. În 2009, propunerea Bulgariei, agreată de președintele CE Jose Manuel Barroso, a fost Rumiana Jeleva. Ea a făcut însă o impresie proastă la audierile din Parlamentul European, iar Barroso a cerut Bulgariei să vină cu altă propunere. Locul a fost preluat de Kristalina Georgieva, o economistă cu greutate, care acum este propusă pentru o poziție la FMI.

  • Votul final în Parlament. După ce comisarii trec de testul inițial al șefului CE și de cel al comisiilor politice de specialitate din Parlamentul European, Ursula von der Leyen se prezintă în fața plenului PE, pentru un vot final de învestitură. „Cabinetul” de comisari europeni ai Ursulei von der Leyen trebuie să primească o majoritate a voturilor din Parlamentul European.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG