Linkuri accesibilitate

Cum vrea PNL vrea să schimbe numirea judecătorilor CCR. Augustin Zegrean: Ar trebui modificată Constituția


O inițiativă legislativă semnată de deputatul PNL Ovidiu-Ioan Sitterli, fost deputat PSD până în 2018, vrea să introducă noi criterii la numirea judecătorilor Curții Constituționale. Deși are susținerea întregului grup parlamentar, nu e clar dacă demersul în sine este constituțional.

Proiectul PNL, depus la Camera Deputaților, prevede în esență două schimbări majore:

  • Judecătorii CCR să ar trebui să fie aleși exclusiv din corpul judecătorilor din România.
  • La depunerea candidaturii, aceștia ar trebui să aibă un aviz obligatoriu de la CSM. Fără aviz, candidatura ar fi nulă de drept.

Liderul deputaților liberali, Florin Roman, a confirmat pentru Europa Liberă că proiectul inițiat de Sitterli are susținerea întregului partid. „După cum a declarat și președintele partidului, Ludovic Orban, ne dorim reformarea Curții Constituționale”, a spus Roman.

Deși algoritmul politic de numire nu se schimbă în propunerea legislativă, Roman este de părere că filtrul CSM și apartenența la corpul judecătorilor ar fi o garanție că, la CCR, nu vor mai ajunge membri de partid.

Întrebat dacă, în opinia sa, CSM este o instituție funcțională, Roman a replicat că „nu e totul perfect acolo, dar CSM nu a fost atât de nociv ca CCR sub președinția lui Valer Dorneanu”.

Dorneanu a fost președinte al Camerei Deputaților și membru PSD.

„Dacă nu se modifică Constituția, degeaba propun legi”

Criteriile pentru numirea unui judecător CCR sunt prevăzute în Constituție, „or Constituția nu poate fi modificată printr-o lege. Degeaba discută de criterii, că nu se poate fără schimbarea Legii Fundamentale”, explică pentru Europa Liberă fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean.

În ceea ce privește avizul CSM, acesta ar putea fi într-adevăr introdus în Legea 47/1992, care se referă la organizarea și funcționare CCR.

Zegrean consideră însă că PNL nu ar trebui „să inventeze apa caldă, ea a fost deja inventată”.

Fostul președinte CCR consideră că CSM nu poate să dea un aviz „pentru că asta ar însemna subordonarea CCR sub CSM. Curtea este independentă de oricare altă instituție din stat. De asta a fost inventată și așa trebuie să existe. Așa este în toate cele 93 de state care au acest sistem”.

Așa ar putea pune și Federația Română de Fotbal să se exprime pe candidați, e fix același lucru”, spune Zegrean.

Problema lor e că nu le convin soluțiile. Dar ce nu înțeleg politicienii, inclusiv PNL, e că CCR se pronunță pe constituționalitate, nu pe oportunitate sau pe conținut politic”, subliniază acesta.

Cum sunt aleși acum judecătorii CCR?

Conform Constituției, CCR are nouă judecători cu un mandat de nouă ani, care nu poate fi prelungit.

Trei judecători sunt numiți de Camera Deputaților, trei de Senat și trei de președintele României.

Nu există condiții profesionale în afara „pregătirii juridice superioare” și a unei experiențe de 18 ani în activitatea juridică sau învățământul universitar juridic.

Constituția mai prevede și un atribut imposibil de cuantificat, anume „înalta competenţă profesională”.

Constituție, articolul 143: Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior”.

Cum sunt aleși judecătorii Curții Constituționale a Germaniei?

În principiu, orice jurist care a îndeplinit vârsta de 40 de ani și este, teoretic, eligibil pentru un mandat de parlamentar poate deveni judecător constituțional.

Curtea de la Karlsruhe este compusă din două Senate, fiecare cu opt judecători. Atribuțiile între cele două sunt împărțite, iar decizia oricăruia dintre Senate este semnată „Curtea Constituțională”.

Condiția minimă este aceea de a avea minimum trei judecători cu minimum trei ani de experiență la o curte de justiție superioară în fiecare Senat.

Jumătate dintre judecătorii Curții Constituționale germane sunt aleși de Bundestag (echivalentul Camerei Deputaților din România), cealaltă jumătate de Bundesrat (echivalentul Senatului la noi).

Candidații sunt propuși de partidele politice într-un sistem de rorație bine definit.

În ambele camere legislative, cele două mari partide (conservatorii și social-democrații) propun candidați alternativ. Au existat cazuri în care conservatorii și-au cedat dreptul de propunere către liberali, iar social- democrații către ecologiști. Tradiția politică spune că fiecare al cincelea candidat să fie propus de ecologiști.

În Budestag, candidații sunt propuși de o comisie de 12 parlamentari, apoi votați în plen. În Bundesrat ei sunt aleși de plenul reunit. Numirea o face președintele republicii, nu cancelarul.

Majoritatea pentru numirea unui judecător trebuie însă să fie una de minimum două treimi. Candidații controversați nu au, astfel, nicio șansă să fie numiți.

Mandatul unui judecător la Curtea Constituțională a Germaniei durează 12 ani. Dacă în timpul mandatului un judecător împlinește vârsta de 68 de ani, mandatul încetează de drept la finalul lunii în care este ziua sa de naștere.

Curtea Supremă a SUA

În sistemul federal american, Curtea Supremă (echivalentul Curții Constituționale) este cea mai înaltă instanță cu jurisdicție federală. Curți Supreme există și în fiecare stat american, dar ele au autoritate de decizie mai mare doar peste instanțele statale.

Mai mult, Curtea Supremă a SUA decide fără niciun fel de obligație ce cazuri vrea să judece și pe care nu. Rata de acceptare a plângerilor la Curtea Supremă este de doar 1% din toate moțiunile înaintate.

Legislația SUA prevede că președintele nominalizează un candidat, iar acesta trebuie confirmat cu majoritate de voturi în Senat. Majoritatea este una simplă de 50% + 1.

Numirea unui judecător la Curtea Supremă este pe viață. În funcție de apartenența politică a președintelui și a majorității din Senat, consecințele unei numiri pot produce efecte timp de decenii.

Constituția SUA nu prevede nicio condiție profesională pentru nominalizarea unui judecător.

Deși completul de nouă include, de regulă, judecători de la curțile de apel, așa numitele „circuit courts”, istoria arată că au fost numiți judecători constituționali și avocați și profesori de drept și chiar politicieni.

După decesul judecătoarei Ruth Bader Ginsburg, lista de nominalizări posibile a președintelui Donald Trump includea și trei senatori republicani.

În mandatul său, Trump a reușit să aducă echilibrul politic al Curții Supreme la 6 judecători conservatori și 3 judecători liberali. În cazul în care Curta va accepta, de exemplu, să judece o cauză legată de dreptul la avort, legislația ar putea fi modificată substanțial și fără posibilitate teoretică de schimbare o perioadă foarte îndelungată.

Facebook Forum

Ultima săptămână la Primărie a celui mai longeviv edil din România
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:47 0:00
XS
SM
MD
LG