Linkuri accesibilitate

Cursa pentru vaccinul anti-Covid, în linie dreaptă. Cine e în primele poziții și ce face România


Zeci de companii lucrează la dezvoltarea vaccinurilor împotriva Covid-19, însă două se află acum în cele mai avansate poziții. Marea Britanie și-a deschis deja porțile pentru unul dintre ele. România așteaptă primele doze prin schema de distribuție comună a UE, abia la începutul lui 2021.

Cursa pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva Covid-19 își are vedetele ei, iar primii câștigători au început deja să se arate. Un tip nou de vaccin bazat pe biotehnologie de nouă generație, care folosește ARN sintetic ce transportă material genetic care imită coronavirusul, pentru a declanșa un răspuns al sistemului imunitar și producția de anticorpi, în absența virusului real, se află acum în prima linie a luptei cu pandemia.

Două companii care dezvoltă acest tip de vaccin - americanii de la Pfizer și germanii de la BioNTech pe de o parte, și compania americană Moderna, de cealaltă parte, sunt cele mai avansate în cursa de lansare pe piață a vaccinului. Ambele se află în procesul de aprobare urgentă pentru darea în uz, atât în UE, cât și în SUA, după ce procesele de testare pe eșantioane de zeci de mii de oameni au stabilit o eficiență de peste 95% împotriva Sars-Cov-2.

Marea Britanie a devenit miercuri prima țară din lume unde vaccinul Pfizer-BioNTech a început deja să fie distribuit. Primele 800.000 de doze au ajuns acolo, iar de săptămâna viitoare britanicii vor avea acces la acest vaccin, în baza unei strategii de vaccinare care prioritizează mai întâi cetățenii încadrați la grupele de risc (bătrâni, lucrători în sistemul medical).

Britanicii au reușit premiera urgentând aprobarea vaccinului Pfizer. La nivel european, Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) urmează să decidă abia pe 29 decembrie dacă aprobă folosirea acestui vaccin, considerând că procedura sa de aprobare este mai potrivită, pentru că ține seama de mai multe dovezi științifice decât procedura de urgență folosită de agenția Marii Britanii.

Cursa pentru vaccin nu se rezumă însă doar la cei mai vizibili doi competitori aflați acum sub lumina reflectoarelor. În total sunt 49 de vaccinuri împotriva Covid-19, care se aflau în luna noiembrie în diferite faze de teste clinice, iar 13 dintre ele se află în Faza III, cea mai avansată, în care se testează eficiența vaccinului pe zeci de mii de voluntari, conform Organizației Mondiale a Sănătății.

5 lucruri despre vaccinul anti-Covid Pfizer
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:06 0:00

De altfel, în urmă cu câteva luni, vaccinul favorit în cursă, pe care guvernele au pus cei mai mulți bani în contracte de precomandă, era altul. Cei mai mulți pariau pe vaccinul britanicilor de la AstraZeneca și Universitatea Oxford, care se bazează tot pe injectarea în corp a unui fragment genetic al coronavirusului, folosindu-se însă pentru „transport” de un adenovirus (o formă slăbită a unui virus comun al răcelii), nu pe ARN, așa cum o fac vaccinurile Pfizer și Moderna.

Vaccinul britanic s-a bucurat de cele mai multe precomenzi din partea guvernelor, inclusiv a Uniunii Europene, însă a întâmpinat probleme în faza a treia de testare și a rămas în urma concurenților, anunțând o eficiență de doar 70% contra virusului.

În topul precomenzilor vaccinul de la Pfizer se află abia pe locul doi. Dintre vaccinurile care și-au anunțat deja rezultatele testelor din ultima fază clinică, Moderna ocupă locul trei însă are mai puține precomenzi decât vaccinurile europene ale companiilor Novavax, Johnson&Johnson sau Sanofi/GSK, care încă nu și-au finalizat faza a III-a de teste clinice, arată revista Nature.

Uniunea Europeană este unul dintre cei mai importanți precontractori ai vaccinurilor, la nivel mondial, având încheiate deja acorduri precontractuale cu 6 producători de potențiale vaccinuri, inclusiv cu cele mai avansate trei – Pfizer, Moderna și AstraZeneca (pe lângă Sanofi/GSK, CureVac și Janssen Pharmeceutica).

Țările UE, inclusiv România, urmează să primească vaccinul anti-Covid în baza unei scheme de distribuție la comun, care se bazează pe proporționalitate în baza mărimii populației. De exemplu, dintr-un transport de vaccin primit de UE, România ar urma să primească circa 4% din doze, adică atât cât reprezintă populația sa din totalul populației UE.

România a solicitat vaccinuri doar pentru 10,7 milioane de cetățeni și ar urma să primească 1,3 milioane de doze de vaccin din prima tranșă de 30 de milioane, pe care o va primi UE, la începutul anului 2021, conform ministrului Sănătății, Nelu Tătaru.

UE este însă doar pe locul 5 într-un top al statelor care și-au acoperit cel mai bine nevoia de vaccin în raport cu populația totală, conform revistei Nature. Canada se află pe primul loc la nivel mondial, securizând deja prin precontracte 9 doze de vaccin pentru fiecare locuitor. Topul este completat apoi în ordine de SUA, Marea Britanie și Australia.

În total, primele trei cele mai avansate vaccinuri – AstraZeneca, Pfizer și Moderna, sunt estimate să ajungă până la 3 miliarde de oameni în 2021, dacă sunt livrate toate cele 5,3 miliarde de doze estimate pentru 2021 (calculul se bazează pe informația că vaccinul britanic AstraZeneca se administrează în două doze la o persoană).

Un alt concurent pe care comunitatea occidentală tinde să nu îl pomenească, din cauza lipsei accesului la datele științifice care au stat la baza aprobării și testării sale, este vaccinul Rusiei – Sputnik V, dezvoltat de Centrul Național de Epidemiologie și Microbiologie Gamaleya, din Moscova, și care ar putea ajunge la circa 500 de milioane de oameni în 2021. Vaccinul rusesc folosește același principiu de funcționare cu adenovirus ca și cel britanic și este deja produs în fabrici din Rusia, India, Coreea de Sud, Brazilia și China. Rusia a început un program de vaccinare în masă, cu Sputnik V, al forțelor sale armate.

Deocamdată, la nivelul UE doar Ungaria a anunțat intenția de a achiziționa acest vaccin, iar Serbia a făcut o precomandă de 1,8 milioane de doze, urmând să primească în această săptămână primele 20 de doze pentru a fi testate.

De asemenea, există informații că și China a început să producă propriul vaccin și a început să îl administreze anumitor categorii de angajați ai statului, conform Reuters.

Marile provocări, dincolo de vaccin: logistica și încrederea populației

Chiar și cu existența unor vaccinuri eficiente împotriva noului coronavirus, una dintre marile probleme este distribuția lor către populație.

Condițiile de transport pentru vaccinurile cele mai apropiate de dare în folosință sunt extrem de pretențioase, în special în ce privește temperatura de păstrare: -70 de grade Celsius pentru vaccinul Pfizer și -20 de grade pentru vaccinul Moderna. Vaccinul AstraZeneca, care folosește o altă tehnologie, dar care deocamdată a rămas în urmă în cursa pentru testare și aprobare oficială, are avantajul că poate fi păstrat la temperaturile unui frigider normal, între 2 și 8 grade Celsius, asemenea vaccinului antigripal, spre exemplu.

Cele mai multe state, inclusiv România, vor folosi armata pentru a distribui vaccinul către populație, tocmai pentru a putea ține sub control rigorile și amploarea unei astfel de operațiuni.

O problemă și mai mare este însă disponibilitatea populației de a se vaccina. Încrederea în folosirea vaccinului în general, nu doar a celui anti-Covid, nu este la cele mai ridicate cote, mai ales în țări printre care și România, unde doar circa 60% din oameni au încredere în folosirea unui vaccin împotriva diverselor boli. Țări precum Bulgaria (30%) sau Rusia (21%) sunt și mai departe în josul unui astfel de clasament.

Un sondaj recent arată însă că, în cazul unui vaccin anti-Covid, doar 30% dintre respondenți spun că s-ar vaccina, iar 36% ar aștepta mai mult timp, să vadă ce efecte are asupra altor oameni care se vaccinează.

Strategiile de vaccinare. Cum procedează România

Fiecare stat are propria strategie de vaccinare, însă cele mai multe merg pe ideea de a prioritiza categoriile de cetățeni care fie sunt în prima linie de contact cu virusul, cum ar fi personalul medical, fie pe cei aflați la risc de deces în fața bolii.

Marea Britanie, prima țară care a început să primească vaccinul Pfizer pentru a-l distribui populației, va vaccina mai întâi vârstnicii din căminele de bătrâni și pe îngrijitorii acestora, apoi persoanele de peste 80 de ani și personalul medical, conform Comisiei de Vaccinare și Imunizare din Marea Britanie, citată de Reuters. Vaccinul va fi administrat în două doze, la o distanță de 3 săptămâni.

După prima etapă de vaccinare, vor urma pe rând cetățenii cu vârste între 50 și 80 de ani, precum și cei între 15 și 64 de ani care au boli ce îi pun în pericol de moarte, în cazul infecției cu Covid-19.

În SUA, o comisie de experți a CDC (Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor) a stabilit pe 1 decembrie că primii care vor primi vaccinul anti-Covid vor fi circa 21 de milioane de lucrători în sistemul medical și circa 3 milioane de rezidenți ai centrelor de îngrijire instituționalizată.

Franța va prioritiza grupele de populație cele mai fragile și expuse la Covid-19, la începutul lui 2021, apoi restul populației va urma să primească vaccinul între aprilie și iunie. Germania va lansa de asemenea programul de vaccinare în primul trimestru din 2021.

În România, strategia de vaccinare urmează să fie aprobată în CSAT, însă principalele linii de acțiune sunt deja cunoscute, după cum a explicat într-un interviu pentru Europa Liberă locotenent-colonelul Valeriu Gheorghiță, medicul militar care va coordona campania de vaccinare la nivel național.

Cele trei etape ale campaniei de vaccinare anti-Covid vor fi următoarele, iar ele se vor putea intercala în funcție de cât de multe doze de vaccin vor fi disponibile:

  • vaccinarea personalului din sistemul medical public și privat și personalului care deservește activități critice (de la apărare, ordine publică, transporturi, până la educație, alimentație sau energie).
  • vaccinarea populației aflate la risc în fața Covid-19 – vârstnici și persoane cu boli cronice, care s-au constatat că sunt comorbidități la cazurile de Covid-19.
  • vaccinarea populației generale.

România nu are încheiate acorduri precontractuale cu vreo companie care produce vaccin anti-Covid și așteaptă să primească doze prin schema de distribuție a Uniunii Europene. Astfel, primele vaccinuri ar trebui să ajungă în România în primele luni ale lui 2021, iar estimarea președintelui Klaus Iohannis este că vaccinul va ajunge la populația generală abia în vara anului viitor.

Facebook Forum

Partidul lui Putin, câștigător în alegeri marcate de fraudă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:09 0:00
XS
SM
MD
LG