Linkuri accesibilitate

Armata și vaccinul anti-Covid. Cum vor fi implicați militarii în vaccinarea populației


Armata a fost implicată în mai multe misiuni în timpul pandemiei, inclusiv la Suceava, primul mare focar de Covid-19 din România.

Vaccinarea populației împotriva Covid-19 este o perspectivă care ar reduce drastic pandemia de coronavirus. România, ca multe alte state, ia în calcul implicarea armatei în acest proces. Sprijinul armatei ar urma să fie logistic și organizatoric, nu o implicare propriu-zisă în vaccinare.

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a aruncat în public, fără să ofere niciun detaliu, informația că armata va fi implicată alături de structurile civile care vor coordona operațiunea de vaccinare a populației împotriva Covid-19, atunci când un vaccin va apărea pe piață și va ajunge în România, cel mai probabil anul viitor.

Tătaru nu este la prima declarație hazardată legată de vaccinul anti-Covid, el afirmat recent că vaccinul contractat prin sistemul comun al Uniunii Europene ar urma să ajungă în România în decembrie, în condițiile în care nicio companie care dezvoltă vaccin nu a avansat vreun termen la care ar putea ieși cu vaccinul pe piață.

Ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, nu este la curent cu vreun asemenea plan concret, însă el a explicat pentru Europa Liberă că „dacă la nivelul Ministerului Sănătății se consideră că este nevoie de sprijin, vom analiza și vom determina coordonatele de implicare”. Ministrul Nelu Tătaru nu a răspuns solicitării făcute de Europa Liberă pentru a explica în ce mod va fi implicată armata română în operațiunea de distribuire a vaccinului către populație.

Armata este mai disciplinată, cu siguranță are structurile și resursele necesare pentru a participa la astfel de acțiuni de amploare. Se pune problema transportului, a stocării temporare a vaccinului.
Ion Ștefan, medic militar Spitalul „Carol Davila”

Ion Ștefan, șeful secției de boli infecțioase de la Spitalul Militar „Carol Davila” din București, spune pentru Europa Liberă că și până acum „armata s-a implicat în toată această pandemie și a participat efectiv la multe acțiuni de control pandemic”. În privința vaccinării anti-Covid, medicul arată că militarii vor fi implicați „cu tot ce înseamnă organizare, chestiudin ni logistice”.

Armata este mai disciplinată, cu siguranță are structurile și resursele necesare pentru a participa la astfel de acțiuni de amploare. Se pune problema transportului, a stocării temporare a vaccinului”, explică medicul militar Ion Ștefan.

Cum s-a implicat până acum armata în pandemie

Armata a fost și până acum implicată de autoritățile civile în gestionarea crizei din pandemie din România. Cel mai vizibil moment a fost atunci când militarii au fost scoși pe străzi, inclusiv în centrul Bucureștiului, cu mașini blindate și armamentul din dotare. Dincolo de impactul de imagine, a cărui utilitate a fost controversată în public, misiunea armatei s-a limitat însă doar la asistarea structurilor civile de ordine publică, în controalele din trafic sau la frontieră și în delimitarea perimetrelor carantinate, spre exemplu.

Un alt exemplu mult mai util de implicare a armatei în criza pandemică a fost crearea rapidă a spitalelor militare de campanie, de tip ROL 2, pentru pacienții bolnavi de Covid-19, spitale care au fost nu doar dotate de armată, dar și încadrate cu medici militari. Spitalul ROL 2 din București, de la Institutul Ana Aslan, este operațional, iar corturile militare de campanie au fost înlocuite cu containere. La fel s-a întâmplat și la spitalele ROL 2 din Timișoara și Constanța. De asemenea, armata a venit în sprijinul rețelei civile de spitale cu spitale de suport pentru pacienții Covid, la Sibiu, Iași și Cluj.

În perioada pandemiei, Ministerul Apărării Naționale a alocat circa 53 de milioane de euro (260 milioane de lei), pentru sprijinirea autorităților locale în criza provocată de pandemie, a spus ministrul Apărării, Nicolae Ciucă.

De asemenea, medicii militari au fost trimiși la comanda unor spitale civile depășite de criză, în timpul stării de urgență, cel mai celebru exemplu fiind la Suceava, primul mare focar de Covid-19 din România.

Intervenția armatei la Suceava a fost benefică, pentru că fenomenul a putut fi controlat și atenuat în mare parte, la acel moment. Structurile militare care au participat au venit cu experiența organizatorică și epidemiologică, căpătată în cursul unor misiuni militare la care militarii noștri au participat”, consideră medicul militar Ion Ștefan.

ROL 2 - Armata Română construiește un spital de campanie la Institutul Ana Aslan
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:36 0:00

Armata contra pandemiei, în lume: se mobilizează repede și au antrenament în criză

Implicarea forțelor armate în crizele de sănătate publică nu este o noutate și în niciun caz nu e România vreo excepție în acest sens. Armata americană, spre exemplu, va fi de asemenea implicată în procesul de vaccinare a populației. Spre deosebire de ministrul român Nelu Tătaru, oficialii americani au explicat din start că nu militarii vor face vaccinul anti-Covid populației, ci vor fi implicați strict în chestiuni logistice și organizatorice.

Majoritatea copleșitoare a americanilor va primi vaccinul fără ca vreun angajat federal, inclusiv al Departamentului Apărării, să îl fi atins în prealabil. Avem cei mai buni logisticieni din lume la Departamentul Apărării, care lucrează cu CDC (Centrul de Control al Bolilor Infecțioase), pentru a ghida orice detaliu logistic la care v-ați putea gândi”, a declarat Paul Mango, subsecretar de stat la Departamentul Sănătății din SUA.

Armata și autoritățile civile americane vor avea un centru de coordonare al operațiunii de vaccinare a populației, prin care vor ști 24 de ore din 24 care e situația stocurilor de vaccin și de materiale sanitare din orice colț al Americii, pentru a ști unde trebuie să acționeze. Armata va putea contribui cu ace și seringi, bandaje, material refrigerant și camioane pentru transportul dozelor de vaccin acolo unde este nevoie de ele, a mai explicat oficialul american.

Vaccinul anti-Covid nu va fi însă atins sau administrat de militarii americani, a subliniat Mango.

Forțele armate din întreaga lume au fost implicate de-a lungul timpului în gestionarea unor crize sanitare, alături de autoritățile civile, pentru că au la dispoziție un bazin imens de selecție a unor oameni antrenați, disciplinați și motivați, capabili să fie mobilizați rapid și mutați în orice locație.

Forțele militare sunt antrenate să se mobilizeze rapid în situații de criză. Exercițiile militare simulează adesea crize de sănătate publică și testează abilitățile armatei de a pune pe picioare o operațiune în condiții grele și din scurt timp. Investițiile în pregătirea armatei își arată roadele prin contribuțiile făcute de armată, cum ar fi construirea de spitale, transportarea de materiale, repatriere și evacuare, controlul frontierelor și ajutarea forțelor de ordine”, arată un raport al Parlamentului European.

Până acum, în pandemia de Covid-19, țările europene au apelat la forțele lor armate pentru gestionarea crizei.

Forțe armate mobilizate în pandemia Covid-19
Forțe armate mobilizate în pandemia Covid-19
  • Italia. Armata a fost mobilizată în martie 2020, pentru a ajuta la impunerea carantinei de izolare, ca parte a „Operazione Strade Sicure” (Operațiunea Străzi Sigure). Medici militari au fost trimiși în spitale civile, Forțele Aeriene italiene au fost folosite la repatrierea italienilor, dar și altor cetățeni europeni, rămași blocați în străinătate din cauza restricțiilor. Armata a ridicat spitale de campanie în doar 72 de ore, la Piacenza sau Crema, dar a și distribuit populației măști, mănuși și dezinfectanți, ajutând și la igienizarea spațiilor publice.
  • Germania. În jur de 15.000 de militari au fost mobilizați pentru a sprijini structurile civile în testarea și procesarea pacienților cu Covid-19. Forțele Aeriene au ajutat la transportul pacienților din Europa, pentru a fi tratați în Germania, precum și la transportul echipamentelor medicale.
  • Franța. Armata a ridicat spitale de campanie într-una din cele mai afectate regiuni, Grand Est.
  • Spania. Au fost mobilizați peste 57.000 de militari care au ajutat la logistică, dar și la dezinfectarea infrastructurii de transport, a spitalelor sau a căminelor de bătrâni. Au organizat centre pentru persoanele fără adăpost și au contribuit cu apă, alimente și echipamente medicale acolo unde cetățenii nu aveau.
  • Finlanda. A fost printre primele țări europene care a apelat la armată în această criză. Militarii au ajutat forțele de ordine să implementeze măsurile de carantină sau să controleze traficul rutier. De altfel, țările nordice Danemarca, Suedia, Finlanda, Norvegia și Islanda au făcut un acord pentru ca forțele lor militare să acționeze împreună la operațiuni de evacuare, transport aerian și și-au pus informațiile la comun.

Facebook Forum

Proteste în Georgia față de restricțiile legate de coronavirus
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:50 0:00
XS
SM
MD
LG