Euro atinge vineri, pentru a treia zi consecutiv, un nou maxim istoric în raport cu moneda națională, fiind cotat de Banca Națională a României (BNR) 4,8750 lei.
Leul a început să se deprecieze imediat după ce majoritatea parlamentară, grupată în jurul PSD, a votat majorarea punctului de pensie cu 40%, care lovește din plin un buget și așa șubrezit de cheltuielile pentru stoparea impactului pandemiei. Dacă această măsură ar intra în vigoare, deficitul bugetar ar urca anului viitor la 11%, după cum estima BNR într-un raport recent.
Deși leul pierde teren în fața monedei europene, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a explicat, pentru Europa Liberă, că „în momentul de față nu se poate vorbi despre o evoluție care să sugereze o cădere de necontrolat a leului. BNR nu este lipsită de instrumente, are rezerve considerabile, poate să utilizeze celelalte instrumente, nu intervenția în piață, pentru a stabiliza ceea ce pare o situație scăpată de sub control”.
De pildă, BNR poate interveni pentru scăderea inflației, care pune și ea presiune pe curs, însă analiștii economici și financiari au arătat că Banca Centrală nu poate interveni nelimitat în piață.
Daniel Dăianu pune fluctuația monedei naționale și pe seama evoluțiilor monedelor din regiune, însă punctează că deciziile economice și politice interne cântăresc foarte greu.
„Leul pierde teren pentru că este cel mai fin seismograf, piata valutară nu are cum să nu fie mișcată, uneori chiar de evenimente mici, dar când vorbim de evenimente cum sunt cele de la noi, cum să nu fie mișcata. Avem și o piață subțire, putem să avem ieșiri de bani din țară. Însă nu trebuie să considerăm că am pierdut bătălia și leul este pe ducă”, a argumentat Daniel Dăianu.
De altfel, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, explica, la începutul lunii septembrie, în momentul în care euro a mai înregistrat un salt în fața leului, că leul își va găsi un echilibru relativ rapid dacă nu vor apărea derapaje în privința politicilor publice, precum majorarea nesusținută de pensii și salarii, care vor duce la o creștere a riscului de instabilitate. De regulă, dinamica cursului de schimb indică o percepție negativă pe care o au piețele financiare față de România.
„Noi vrem să și mâncăm prăjitura și să o și găsim în frigider a doua zi, dar nu se poate așa ceva cu un buget cu venituri foarte mici”
Oricum perioada de incertitudine cu privire la implementarea sau nu a creșterii cu 40% a pensiilor pune presiune mare pe leu fiindcă „una este să ai o perioadă de incertitudine de o săptămână, când știm că totuși nu se va întâmpla ceva rău și alta este să ai câteva luni”, spune președintele Consiliului Fiscal care își pune speranța în cele două runde de alegeri care urmează, locale și parlamentare. „Cred că va prevala rațiunea”, mai punctează el.
„Ne-ar fi foarte greu să revenim la o situație [normală n.r.] în eventualitatea unei decizii iraționale din punct de vedere al politicii macroeconomice, pentru că în viață nu poți să dai timpul înapoi, poți să încerci să repari”, mai punctează Daniel Dăianu.
Președintele Consiliului Fiscal atrage atenția că sunt inechitățile din sistemul de pensii, dar și nevoia de a le asigura copiilor alocații mai mari, ar fi trebuit să fie reparate tăind alte cheltuieli: „De ce nu am redus salariile din sectorul public pentru a finanța creșterea pensiilor cetățenilor celor mai vulnerabili?”.
În condițiile în care bugetul public este „explodat”, avertizează șeful Consiliului Fiscal, ar urma o perioadă foarte grea în care soluția ar fi creșterea taxelor și impozitelor într-o economie „care oricum e vlăguită de criza economică și trebuie oricum să ne luptăm cu pandemia”.
„Noi vrem să și mâncăm prăjitura și să o și găsim în frigider a doua zi, dar nu se poate așa ceva cu un buget cu venituri foarte mici”, mai subliniază el, punctând că „sunt judecăți foarte înguste care țin de alegeri”.
Estimările analiștilor financiari arată că euro ar putea ajunge până la 4,9 lei spre finalul anului și până la aproape 5 lei pentru anul viitor. O depreciere a leului în raport cu euro aduce scumpiri, în primul rând, pentru produsele care vin din import, dar și dobânzi mai mari pentru creditele care sunt luate în euro.
Analistul economic Aurelian Dochia amintea, anterior, pentru Europa Liberă, că nu crede într-o depreciere bruscă a leului, care să provoace perturbări în piață și probleme semnificative pentru români, așa cum s-a întâmplat în timpul crizei economice din 2009: „Trebuie să avem în vedere acum faptul că, spre deosebire de 2009, creditul în euro și în alte monede, în afara monedei naționale, s-a redus foarte mult și majoritatea creditelor acordate sunt în lei. Cei care au luat credite acum nu mai sunt expuși riscului deprecierii monedei naționale așa cum s-a întâmplat atunci, când marea îngrijorare era faptul că cei care au luat credite nu mai sunt capabili să le ramburseze”.
Pe de altă parte, președintele Consiliului Fiscal avertizează că, în perioada următoare, va fi un zig-zag al cursului valutar.
„Evoluția leului în perioada următoare depinde în mod esențial de decizia aceea mare legată de ce se întâmplă cu bugetul public, după care lucrurile vor intra pe făgașul normal, în sensul în care nu va mai fi presiunea pe leu, nu vom mai avea riscul unei retrogradări a ratingului suveran. Dar acest lucru nu înseamnă că nu trebuie să fim foarte atenți în ceea ce privește ce vom face cu bugetul public pentru ca trebuie să ținem cheltuielile sub control. Convingerea mea este că vom evita o prostie mare”, argumentează Daniel Dăianu.
Deși evită să spună dacă un euro va ajunge să fie cotat la 5 lei până la finalul anului, președintele Consiliului Fiscal spune că, începând cu 2021, România va trebui să găsească soluții pentru reducerea deficitului bugetar până la limita de 3% impusă de Bruxelles.
„Nu va fi simplu, va trebui să ținem strâns sub control cheltuielile și să avem un program de reducere a deficitului pentru că piețele externe nu vor finanta un deficit de 8-9% ani în șir”, mai explică Daniel Dăianu.
Facebook Forum