Daniel David este singurul rector din România care a semnat, alături de alți peste 200 de universitari români din țară și din străinătate o scrisoare deschisă către Ministerul Educației și universitățile din România denumită „Plagiatul la români: Îngrijorări și propuneri”, inițiată de profesorul Alin Fumurescu de la universitatea americană din Houston.
Rectorul Universității Babeș-Bolyai, Daniel David, spune pentru Europa Liberă că CNATDCU - Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, așa cum funcționează acum, nu mai este eficient.
Dar, adaugă el, schimbările propuse de Ministerul Educației în actuala propunere de modificare a legislației nu sunt în măsură să asigure existența unei instituții independente, care să poată combate și sancționa în mod real plagiatul.
Prin proiectul pus în dezbatere publică până în 24 august, CNATDCU s-ar transforma în Comisia Națională de Etică a Titlurilor Universitare, c are doar ar gira ce decid Comisiile de etică din universități. Deținătorii unui titlu de doctor ar putea renunța la el când dorește, iar răspunderea pentru plagiat ar fi prescriptibilă după 3 ani de la constatarea plagiatului. [Alianța organizațiilor studenților contestă, cu argumente, toate aceste trei propuneri].
Europa Liberă: Sunt universitățile din România pregătite pentru acordarea titlurilor de doctor fără un mecanism de verificare din exterior?
Daniel David: CNATDCU, așa cum a fost planificat în legea din 2011, era gândit bine pentru nivelul mediului academic românesc de atunci, ca un consiliu format din personalități academice, cu funcții multiple de standardizare, decizie, monitorizare, control și chiar de politici academice.
Legea nu este însă suficient de riguroasă în forma curentă pentru a garanta independența și calitatea acestui consiliu.
Din păcate, modul de organizare, prin acte subsecvente, a birocratizat structura, care funcționează extrem de greu, personalitățile academice fiind transformate în pseudo-funcționari, care nu au cu adevărat oportunitatea de a-și folosi expertiza așa cum este nevoie, și anume rapid, academic și fără complicații inutile.
Noua lege vine cu o altă paradigmă, și anume de descentralizare a puterii către universități, noul consiliu național păstrând mai ales funcțiile de standardizare, monitorizare și pe alocuri de control (instanță de „apel”).
După mine, legea nu este însă suficient de riguroasă în forma curentă pentru a garanta independența și calitatea acestui consiliu.
Așadar, sincer și direct spus, eu cred că nu este bine nici cum este acum, dar nici cum se propune. Dacă analiza mediului academic arată că problemele din 2011 încă există, atunci trebuie păstrat CNATDCU, dar făcut funcțional.
Dacă mediul academic a evoluat major, atunci se poate merge pe structura propusă în noua lege, dar căreia trebuie să i se garanteze și forța de control (și sancțiune în urma controlului, unde este cazul), spre exemplu prin independența și calitatea membrilor acestui consiliu.
Europa Liberă: Noua lege prevede posibilitatea renunțării la titlul de doctor. Ce sens mai are în aceste condiții finanțarea din bani publici a unui doctorat?
Daniel David: Primul titlu de doctor de pe teritoriul actual al țării, identificat până acum, a fost conferit la Cluj, la Academia/Universitas Claudiopolitana, în 1715 (o ediției anastatică a textului în latină asociat evenimentului este în curs de publicare de către UBB, succesoarea legală a acestei tradiții academice). Așadar, în tradiția noastră academică noi știm bine ce înseamnă un titlu de doctor în lumea academică.
Din punctul meu de vedere renunțarea la titlu din partea titularului se poate face în următoarele situații:
- cu asumarea erorii/problemei academice;
- numai pentru a simplifica proceduri administrative/juridice (ex. în locul unor proceduri derulate prin instanță);
Asumarea problemei academice se poate face în urma analizei și solicitării unei comisii de etică sau în baza asumării publice din partea titularului titlului, cu consecințele adecvate stabilite pe linia sancțiunilor existente în reglementări.
Europa Liberă: După întâlnirea de la începutul săptămânii cu premierul Ciucă, Consorțiul Universitaria, din fac parte 9 universități mari printre care și UBB, nu a spus nimic despre această problemă. Dvs. cum vedeți problema plagiatului abordată în noua propunere?
Daniel David: Cred că prin acest scurt interviu și prin altele oferite în aceste zile se vede că eu nu evit acest subiect și se înțelege clar cum îl văd [trimitere la scrisoarea deschisă Plagiatul la români: Îngrijorări și propuneri].
Nu vreau însă să vorbesc despre alți colegi sau în numele lor, că nu am urmărit atent dacă sau cum au reacționat față de acest aspect specific.
Probabil că unii sunt mai temători să nu se politizeze un fenomen academic fundamental, lucru care mă interesează și pe mine și sunt foarte atent la asta atunci când am o poziție solicitată de media sau de alte organizații.
Consorțiul Universitaria s-a focalizat inițial pe câteva teme cheie, care trebuiau agreate prin consens într-un timp scurt de toate universitățile membre, urmând apoi ca fiecare universitate din consorțiu să aibă propria analiză/propunere.
Noi, UBB, vom trimite punctul de vedere oficial față de cele două proiecte de lege luni, 1 august 2022, unde analizăm detaliat propunerile legislative, inclusiv aspectele de etică academică.
