Guvernul României s-a împrumutat în 2025 cu 45.000 de euro pe minut.
În total, vorbim de 23,8 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că datoria externă totală a ajuns la 227,5 miliarde de euro.
- datoria externă pe termen lung era de 179 de miliarde euro pe 31 decembrie 2025 (78,9% din totalul datoriei externe), în creștere cu 14,8% față de 31 decembrie 2024;
- datoria externă pe termen scurt era pe 31 decembrie 2025 48 de miliarde (21,1 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 1,6 la sută față de 31 decembrie 2024.
Cea mai mare parte a sumelor împrumutate anul trecut a fost pentru administrația publică: aproape 18,9 miliarde de euro.
Serviciul total al datoriei externe – adică suma exactă de plată pentru rate și dobânzi – a fost, în 2025, de aproape 85,8 de miliarde de euro.
Pe ce a cheltuit statul banii?
Când a tras linie, la final de 2025, statul român a ieșit pe minus la buget cu peste 146 de miliarde de lei, respectiv 7,65%. De unde a luat diferența? Din împrumuturile care s-au adăugat datoriei externe.
Pe ce s-au dus banii?
Cheltuielile bugetului general consolidat au fost dominate de plățile cu caracter permanent: salarii, pensii, asistență socială, dobânzi.
- cheltuielile cu asistența socială: 31% din cheltuielile totale (13% din PIB). În cifre absolute, înseamnă 250,8 miliarde de lei, în creștere cu 12% față de 2024.
- cheltuielile de personal, care au fost anul trecut de aproximativ 167,7 miliarde lei (20,7% din cheltuielile totale, și 8,78% din PIB), cu 1,9% mai mari ca în 2024.
- cheltuilelile cu dobânzile – o creștere spectaculoasă față de 2024 au înregistrat au însumat aproximativ 50,5 miliarde lei, cu 39,2% mai mari decât în 2024.
- cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de aproximativ 100,6 miliarde lei, iar subvențiile s-au situat la nivelul de 12,5 miliarde lei, mai mici cu 26,6% decât în 2024.
România are de plătit în 2026 mai mult de 20% din datoria externă
În primele luni 2025, România a împrumutat cea mai mare sumă din istorie aproape 24 de miliarde de euro.
Datoria externă pe termen lung este componenta principală – 179,4 miliarde de euro – și include împrumuturi cu scadență mai mare de un an, contractate de stat, bănci și sectorul privat.
Datoria publică guvernamentală
Din ce e formată:
● datoria administrației centrale (Guvern, Trezorerie);
● datoria administrațiilor locale (consilii județene, primării);
● datoria entităților publice garantată de stat.
După creditor (cine împrumută statul):
●datorie internă - bănci comerciale; fonduri de pensii; populație (titluri de stat pentru persoane fizice); BNR (indirect, prin piață);
● datorie externă - investitori străini; instituții financiare internaționale (UE, BEI, BM, FMI); guverne străine (împrumuturi bilaterale).
După maturitate (termen):
● datorie pe termen scurt - scadență sub 1 an;
● datorie pe termen mediu - 1–5 ani.
● datorie pe termen lung - peste 5 ani;
Din datoria pe termen lung, cea externă directă se ridică la 124,5 miliarde euro și reprezintă împrumuturile contractate direct de statul român, inclusiv prin emisiuni de obligațiuni pe piețele internaționale, împrumuturi de la instituții financiare internaționale, credite bilaterale.
În plus, statul a garantat împrumuturi externe contractate de alte entități (de regulă companii sau instituții publice), care înseamnă alte aproximativ 15,8 miliarde euro.
Deși nu este datorie directă, ea poate deveni obligație bugetară în cazul neplății de către debitori.
Datoria externă pe termen scurt, adică cu scadență sub un an, este de aproape 48 miliarde de euro. La aceste plăți se vor adăuga și ratele și dobânzile pentru creditele pe termen lung.
Guvernele Ciolacu, responsabile pentru aproape o cincime din datoria externă
Conform datelor de la Banca Națională a României, în decembrie 2020, datoria externă totală a României era de aproape 132 miliarde de euro, iar la sfârșitul lui noiembrie 2021 – de 139,2 miliarde de euro.
Ceea ce înseamnă că, în lunile în care Florin Cîțu a fost premier, România s-a împrumutat 7,2 miliarde de euro (aproape 36 miliarde de lei).
În schimb, guvernele conduse de Marcel Ciolacu (iunie 2023-mai 2025) au împrumutat 44,4 miliarde de euro, adică peste 222 miliarde de lei.
Deficitul balanței de plăți a crescut cu 1,27 miliarde de euro anul trecut
România a continuat, și în 2025, să importe mai mult decât exportă.
Între ianuarie și decembrie 2025 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 30,127 miliarde euro, comparativ cu 28,853 miliarde euro în perioada ianuarie-decembrie 2024.
Cea mai mare parte a deficitului vine din comerțul de bunuri, cu un minus de 32,3 miliarde de euro, compensat parțial de balanța de serviciilor care a avut un excedent de 12 miliarde de euro.
Veniturile primare – sume care ies din țară sub formă de salarii, dividende, profit etc. – au fost cu balanță negativă de -10 miliarde de euro.
În 2025 au crescut, în schimb, cu 45% investițiile directe ale nerezidenților în România.
„Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 8,153 miliarde de euro (comparativ cu 5,602 milioane euro în perioada ianuarie-decembrie 2024), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 6,185 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1,968 miliarde de euro”, transmite BNR.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
