Produsul intern brut în ultimul trimestru din 2025 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1,9% comparativ cu trimestrul al treilea al aceluiași an, arată datele transmise vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Este al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce, şi în trimestrul III din 2025, PIB-ul a scăzut faţă de trimestrul II cu 0,2%.
Deși economia României a crescut în total cu 0,6% în 2025, a fost îndeplinită condiția intrării recesiune tehnică. Ultima oară când România a intrat în recesiune tehnică a fost în 2024 și în timpul pandemiei de Covid, în anul 2020.
Recesiune tehnică = scădere a PIB-ului real ajustat sezonier pe parcursul a două trimestre consecutive, faţă de perioadele imediat anterioare.
Astfel, produsul intern brut (date ajustate sezonier) estimat pentru trimestrul III din 2025 a fost de 486,793 miliarde lei preţuri curente, mai mic cu 0,2% (în termeni reali) faţă de trimestrul precedent şi în creştere cu 1,5% faţă de trimestrul III din 2024, potrivit datelor transmise de INS pe 9 ianuarie 2026.
Seria ajustată sezonier
„În trimestrul IV 2025, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut a scăzut cu 1,9%”, arată datele INS.
Faţă de acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul Intern Brut a înregistrat o scădere cu 1,6%.
Serie brută
Comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul Intern Brut, în trimestrul IV 2025, a înregistrat o creştere cu 0,1%. În anul 2025, comparativ cu anul 2024, Produsul Intern Brut s-a majorat cu 0,6%.
Revizuiri
Totodată, INS a revizuit creșterea economică din primele trei trimestre de anul trecut:
- rezultatele trimestrului I 2025, comparativ cu trimestrul IV 2024, au fost revizuite de la 100,1% la 99,4%;
- rezultatele trimestrului II 2025, comparativ cu trimestrul I 2025, au fost revizuite de la 101,1% la 101,0%;
- rezultatele trimestrului III 2025, comparativ cu trimestrul II 2025 au fost revizuite de la 99,8% la 99,9%.
Premierul Ilie Bolojan: E un cost anticipat al tranziției de la modelul economic care ne-a dus cu spatele la zid
Prim-ministrul Ilie Bolojan a reacționat după publicarea datelor de la INS și a vrut să evidențieze că România a avut o creștere economică de 0,6% în 2025 „în condițiile schimbării rapide, în numai șase luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid”.
„Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară”, a scris Bolojan pe Facebook.
Premierul afirmă că „recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții” și că, în final, economia va fi una „solidă”, cu „o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe”.
El spune că ceea ce se întâmplă acum e parte a procesului prin care a trecut economia în ultimii doi ani.
„Anul 2024 a fost un an atipic. Am avut un deficit bugetar ridicat, de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern semnificativ, de 8,2% din PIB și, totuși, o creștere economică reală modestă, sub 1%. În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat”, spune Bolojan.
Premierul mai spune că în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului.
„De ce? Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei. Iar consumul puternic a venit din tot mai multe importuri. Inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic.”
„Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau”, explică premierul.
Bolojan menționează că, în iulie 2025, contextul s-a schimbat „fundamental” și că „a început redresarea”.
„Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri. Aș fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%”, argumentează el.
Premierul concluzionează că „în 2024 am avut un stimul fiscal mare, cu impact economic redus și cu acumulare de dezechilibre interne și externe”, iar „în 2025 avem disciplină fiscală, dar o creștere similară, susținută de investiții reale și factori structurali”.
„Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați”, subliniază Bolojan.
El adaugă: „Consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă”.
„Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung”, mai spune prim-ministrul.
Sorin Grindeanu: Nu mergem în direcția corectă
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, partener în coaliția de guvernare al premierului Ilie Bolojan, l-a criticat însă pe acesta după ce INS a anunțat detele oficiale.
„După luni de austeritate, sacrificii, taxe aberante și prețuri crescute, Statistica a confirmat oficial ceea ce milioane de români simt deja în buzunarele lor: nu mergem în direcția corectă cu o economie care a intrat în recesiune tehnică”, scris Grindeanu pe Facebook.
Președintele PSD mai spune că „este o realitate dureroasă și o rușine pentru întreaga Coaliție de guvernământ, inclusiv pentru noi”.
„Da, PSD este parte a Guvernului și ne asumăm partea noastră de responsabilitate. Nu am reușit întotdeauna să găsim mijloacele potrivite pentru a opri toate aceste amputări economice și sociale care au lovit fiecare român și fiecare firmă românească”, afirmă el.
Grindeanu completează că „în loc să ne luptăm cu populiștii care ar vinde România pe nimic în prima secundă, noi am stat să ducem o luptă la baionetă cu niște contabili ai suferinței sociale pentru a opri măcar în parte tăierile obtuze”.
Grindeanu menționează că PSD a făcut ce a putut „cu 22% în Parlament”.
El mai spune că PSD este „singurul partid de stânga într-o coaliție dominată de dreapta” și că ar fi oprit ca TVA să ajungă la 24%, alimentele de bază nu ar mai fost plafonate, că salariul minim nu ar fi crescut sau că „toate investițiile ar fi fost oprite”.
„Regret însă că nu am reușit să stopăm multe dintre toate deciziile hazardate care s-au transformat în experimente făcute pe spatele oamenilor. Dar o vom face prin măsurile de solidaritate de la buget, care conțin lucruri clare pentru pensionari, pentru mame, veterani și pentru copiii cu dizabilități”, adaugă el.
Grindeanu susține că vinovatul principal este „încăpățânarea dusă la absurd, rezistența acerbă la orice argument rațional, obsesia permanentă pentru imagine și calculele personale în locul dialogului real și al soluțiilor economice solide”. „Acesta este adevăratul bilanț la șase luni de mandat”, afirmă el.
Președintele PSD declară că „există însă și o vină colectivă”, dar că „românii nu sunt interesați de scuze și justificări”. „Ei văd doar rezultatul: după sacrificii de neimaginat, România este în recesiune.”
„Este timpul să oprim acest tăvălug al deciziilor economice stupide. Trebuie să punem economia pe primul loc și să abandonăm modelul creșterii taxelor în neștire și «fără excepții». A sosit timpul să implementăm, în sfârșit, programul de relansare economică despre care PSD vorbește de cinci luni”, mai spune Grindeanu.
El menționează că „este nevoie de dialog real în Coaliție, nu de decizii impuse unilateral” și îi transmite premierului că „o guvernare dacă nu este pentru oameni, atunci nu va mai fi deloc”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
