Toți cei care se află în pragul pensionării dar nu au cei 15 ani vechime pentru a beneficia de o pensie de limită de vârstă, pot achiziționa retroactiv vechime pentru cel mult șase ani. Suma pe care trebuie să o plătească se calculează la salariul minim brut pe economie, dar poate fi și la un venit mai mare, în funcție de banii pe care persoana este dispusă să-i plătească.
Teoretic, dacă cineva dorește să cumpere vehimea pe toți cei șase ani permiși de lege ar trebui să plătească 40.000 de lei. Termenul este destul scurt, doar un singur an, până la 31 august 2021, dar plata se poate face și eșalonat. Cei șase ani nu sunt consecutivi, ci la alegere.
Trebuie însă îndeplinite câteva condiții cumulative:
- Nu a avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii sau în alte sisteme neintegrate acestuia
- Nu a avut obligația asigurării în sistemul public de pensii
- La data încheierii contractului de asigurare socială nu are calitatea de pensionar
- Să nu fi realizat, în perioadele pentru care solicită plata retroactivă, stagiu de cotizare sau asimilat acestuia în sistemul public de pensii din țară sau în sisteme neintegrate acestuia, ori în alte state membre ale Uniunii Europene sau cu care România are acorduri de securitate socială.
În plus, vor putea beneficia de aceaste prevederi și cei care ”în prezent sunt în imposibilitatea de a dovedi stagiile de cotizare și veniturile pe care le-au realizat în timpul activității profesionale, din cauza unor situații excepționale cum ar fi distrugerea, degradarea sau pierderea carnetului de muncă”, spune Ministerul Muncii într-un comunicat de presă.
Violeta Alexandru: Măsura e pe termen limitat, pentru că nu se dorește încurajarea neplății contribuțiilor
Principala problemă ridicată de Ordonanța de urgență este termenul scurt până la care persoanele interesate pot plăti suma de 6696 de lei pe an (40.000 lei pe 6 ani) ținând cont că, probabil, acestea nu sunt bogate, din moment ce au fost nevoite, din diverse motive, să nu lucreze sau să lucreze la negru.
Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, spune pentru Europa liberă că așa se procedează și în alte țări din Europa.
„Așa este în toată Europa, este o măsură cu termen limitat, pentru că nu se dorește încurajarea oamenilor să nu plătească, adică, trebuie să ai grijă să muncești cu contract legal și să-ți plătești contribuțiile. Dacă statul îți dă o asemenea măsură cu termen nelimitat, tendința este să te relaxezi și să-ți spui: voi mai strânge niște bani, o să plătesc la un moment dat. De aceea, astfel de măsuri s-au luat tot timpul pe câte un an, pe câte jumătate de an”.
Violeta Alexandru ne mai spune că perioada în care se poate cumpăra vechimea în muncă s-ar putea, eventual, prelungi dacă la finalul ei vor fi „mulți care spun că mai aveau nevoie de încă niște luni ca să achite toată suma”.
Nimic nou sub soare: înainte erau 5 ani consecutivi
Posibilitatea cumpărării vechimii în muncă a fost introdusă la sfârşitul anului 2016, atunci când a intrat în vigoare Legea nr. 186/2016, termenul a fost prelungit de două ori, iar în final plata a fost sistată la 1 ianuarie 2019. Fosta lege prevedea că se poate achita retroactiv contribuţia la pensii pentru 5 ani consecutivi.
Suma era mult mai mare pentru că se raporta la salariul mediu brut pe economie, spune pentru Europa liberă ministrul muncii.
„Am pus la minim tocmai ca să fie suma cât mai mică, pentru că cine nu a avut stagiul minim de cotizare nu e o persoană care să dispună de mulți bani, ca să fim corecți.”
Un mecanism asemănător a fost deja inclus în noua lege a pensiilor (Legea nr. 127/2019), dar care își va produce efectele din anul 2021, în situația în care nu va fi modificată între timp. Premierul Orban și ministrul Violeta Alexandru au anunțat această intenție, spunând că este nevoie de „o nouă viziune”
Câți bani va câștiga statul?
Calculul făcut în Ordonanța de urgență, acolo unde se vorbește de „impactul socioeconomic”, arată că guvernul a mers pe varianta maximală, adică a estimat că vor fi 12.000 de persoane ( aproximativ tot atâtea cât au beneficiat anterior de măsura similară) vor opta acum pentru cumpărarea de vechime. Astfel, pentru cele 4 luni rămase din 2020, statul ar putea încasa 26.784 milioane de lei, iar pentru 8 luni de anul viitor 53.568 mil. lei.
Varianta este însă optimistă, pentru că guvernul a socotit că toate cele 12.000 de persoane vor opta pentru a cumpăra toți cei 6 ani la care au dreptul, în realitate fiind puțin probabil să se întâmple așa. Ministrul Violeta Alexandru recunoaște că o estimare exactă este greu de făcut, pentru că „unii vor cumpăra 6 ani, altii 1 an, jumătate de an sau 3 luni”.
Pe de altă parte, în situația critică în care riscă să ajungă bugetul de stat dacă mărirea pensiilor cu 40%, votată în parlament de majoritatea din jurul PSD, chiar va intra în vigoare, orice ban în plus este binevenit. Estimarea BNR este că această majorare a pensiilor va urca deficitul la 11% din PIB.
1,9 milioane de pensionari cu 1.000 lei pensie
Așa cum a arătat Europa liberă, aproximativ un milion de pensionari erau, în luna mai, beneficiari ai indemnizației sociale, care întregește veniturile mici ale acestei categorii până la suma de 704 lei, adică 146 de euro.
Din totalul beneficiarilor de indemnizație specială sau pensie minimă înregistraţi în mai, peste 800.000 erau pensionari din sistemul public şi aproape 155.000 pensionari agricultori, arată datele centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).
Potrivit acestora circa 1,9 milioane de pensionari aveau pensii de cel mult 1.000 de lei, aceștia reprezentând 40% din totalul pensionarilor din România. La polul opus, există 26.000 de pensionari din sistemul public de pensii care încasează pensii de peste 5.000 de lei.
