Linkuri accesibilitate

Români fără privilegii. Circa un milion de pensionari trăiesc din pensia minimă


România are cinci milioane de pensionari și o pensie medie de doar 1.335 de lei.

Aproximativ un milion de pensionari erau, în luna mai, beneficiari ai indemnizației sociale, care întregește veniturile mici ale acestei categorii până la suma de 704 lei, adică 146 de euro.

Șansele ca acești pensionari să primească semnificativ mai mulți bani sunt reduse, crede analistul economic Aurelian Dochia, mai ales în contextul în care întreg sistemul de pensii stă sub semnul deficitului.

Din totalul beneficiarilor de indemnizație specială sau pensie minimă înregistraţi în mai, peste 800.000 erau pensionari din sistemul public şi aproape 155.000 pensionari agricultori, arată datele centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).

Potrivit acestora circa 1,9 milioane de pensionari aveau pensii de cel mult 1.000 de lei, aceștia reprezentând 40% din totalul pensionarilor din România. La polul opus, există 26.000 de pensionari din sistemul public de pensii care încasează pensii de peste 5.000 de lei.

Toate acestea, în condițiile în care, coșul minim de consum pentru un trai decent era, în 2019, de 2.684 de lei (560 de euro) pentru o persoană adultă singură, potrivit unui studiu al Fundației Friedrich Ebert.

Mai mult, datele biroului de statistică al UE, Eurostat, arată că unu din patru români de peste 65 de ani este în pragul sărăciei. Un procent mai mare se întâlnește în Bulgaria, unde raportul este de unu din trei.

Pe lângă aceștia, mai există circa 9.300 de pensii de serviciu, nivelul cel mai ridicat fiind în rândul judecătorilor și al procurorilor a căror pensie medie depășește 19.000 de lei, arată datele CNPP. În cazul acestora, aproape toată suma este suportată din bugetul de stat, nu din cel al asigurărilor sociale.


Aceștia sunt doar cei ale căror pensii țin de bugetul Casei Naționale de Pensii, căci mai sunt și pensiile speciale ale cultelor, avocaților, personalului MAI și MApN sau ale serviciilor secrete, care nu țin de Casa Națională de Pensii, fiecare categorie de personal având propria casă de pensii.

Datele Institutului Național de Statistică arată că, în România, sunt peste 5,1 milioane de pensionari, iar pensia medie lunară este de 1.335 de lei, în timp ce pensia minimă este de 704 lei.

„Greu de spus dacă, pe termen scurt, se poate face ceva pentru ei din cauza acestei situații privind deficitul foarte mare al sistemului de pensii, care va pune probleme de finanțare în continuare și nu există soluții de remediere, de restructurare rapidă. Toată lumea vrea ca pensiile speciale să dispară, iar banii să fie folosiți pentru completarea lipsurilor din alte părți. Dar este evident că lucrurile nu se vor desfășura așa simplu și ușor în privința aceasta”, a explicat, pentru Europa Liberă, analistul economic Aurelian Dochia.


Recent, partidele parlamentare au ajuns la un consens pentru impozitarea pensiilor speciale, categorie care îi cuprinde și pe magistrați, polițiști, militari, diplomați, cu 10% pentru cei care obțin între 2001 și 7000 de lei și cu 85% pentru cei care au pensia specială peste 7.001 lei. Legea a fost contestată de Avocatul Poporului și de Curtea Supremă la Curtea Constituțională.

Dincolo de această problemă, Aurelian Dochia atrage atenția că printre cei care se află în situația de a depinde de pensia minimă sunt și persoane care nu au avut contribuția minimă necesară pentru a primi pensia obișnuită. „Sunt oameni care beneficiază de un sprijin fin partea statului, dar nu sunt oameni care au avut de-a lungul vieții, 40 de ani de carieră în care au contribuit la sistemul de pensii. Și atunci este greu de găsit o formulă prin care ei să ajungă la nivelul celor care au contribuit. Trebuie să existe o departajare”, adaugă Aurelian Dochia.

Analistul economic subliniază că s-a ajuns în această situație fiindcă în sistemul public de pensii din România au fost incluse, de-a lungul anilor, după 1990, categorii care nu erau cuprinse în sistemul de pensii, de pildă agricultorii, care „reprezentau, în urmă cu ceva ani, peste un milion de persoane, și care au avut un sistem separat de cotizare, inclus, la un moment dat, în sistemul global de pensii, dar contribuția lor nu era nici pe de parte similară cu cea care a fost salariată”. În prezent, potrivit datelor de la Casa Națională de Pensii, aproape 270.000 de persoane mai primesc pensii din agricultură.

„Problema de echitate este dublă: pe de-o parte dorești ca toată lumea să aibă o pensie decentă, pe de altă parte, trebuie să faci o diferențiere între cei care au contribuit la sistemul de pensii timp de 40 de ani și cei care nu au contribuit”, mai subliniază Aurelian Dochia.

5 lucruri despre siguranța ta financiară
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:45 0:00

Recent, premierul Ludovic Orban a anunțat că bugetul nu permite dublarea alocațiilor și mărirea pensiilor cu 40%.

Majorarea cu 40% ar fi fost foarte greu de făcut chiar în condițiile în care eram într-o situație economică favorabilă, așa cum arătau datele la începutul anului, atunci când am adoptat bugetul. Suntem într-o criză economică, suntem într-o criză care a afectat atât veniturile la bugetul de pensii, cât și veniturile bugetului de stat. Se vede limpede că majorarea cu 40% este o majorare care nu poate fi susținută financiar pentru că ea generează un pericol grav pentru echilibrul bugetar al României, riscând să afecteze capacitatea României de a face față tuturor plăților. Vom crește pensiile, procentul nu îl voi prezenta public decât atunci când vom avea finalizate toate aceste evaluări, analize”, a spus premierul la România TV, citat de Mediafax.

Reprezentanţii Consiliului Fiscal au atras recent atenția că deficitul bugetar se va situa între 8,1% din PIB şi 10,4% din PIB la finalul lui 2020, mult peste estimarea guvernului de 6,7% din PIB, din cauza efectelor pandemiei de Covid, dar și în condițiile aplicării legii pensiilor în septembrie.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG