Linkuri accesibilitate

De ce există presiunea, în România, de a avea o diplomă de facultate?


„Realitatea din ultimii ani ne-a arătat că nici vorbă de viziune din partea guvernanților ori preocupare pentru excelență în educație. (...) Cu miniștri mediocri nu obții decât rezultate mediocre”, a declarat președintele Klaus Iohannis, la ceremonia de deschidere a anului universitar la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Fost student al acestei universități, Iohannis a simțit nevoia să marcheze electoral aniversarea a 100 de ani de învățământ superior românesc la Cluj-Napoca. Dincolo de critici la adresa guvernului, șeful statului nu s-a referit la probleme sau soluții pentru învățământul universitar.

Spre amintire, Iohannis a inițiat proiectul numit „România Educată”, ce se dorește a fi strategie pentru învățământul românesc pe perioada 2018-2030. Pornit la doi ani de la alegerea fostului profesor în fruntea statului, proiectul este în a treia etapă, conform site-ului administrației prezidențiale, nu este finalizat, dar consumă, între timp, bani de la Comisia Europeană pentru a elabora patru propuneri de politici publice.

Mircea Miclea, fost ministru al educației, despre proiectul prezidențial „România Educată”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:58 0:00


În lumea reală, anul universitar a debutat cu o informație obiectivă: 377.370 de studenți sunt înscriși în ciclul de studii pentru licență, conform Institutului Național de Statistică, citat de EduPedu.ro

De ce atât de puțini?

„Pe de-o parte, scade numărul de elevi, pentru că a scăzut natalitatea. Pe de altă parte, pleacă foarte mulți din țară în ultimii ani”, explică, într-un interviu pentru Europa Liberă, Cristian Hatu, președinte al Centrului de Evaluare și Analize Educaționale.

Scăderea populației României, ca efect pentru sistemul educațional, este consemnată în „Raportul privind starea învățământului superior 2018”, elaborat de Ministerul Educației. Cu precădere este vorba despre scăderile la „vârstele de 21-24 de ani. În 2017, la această grupă de vârstă, diferența era de aproape 80.000 de persoane față de anul 2011.

A fi competent, acum, nu mai înseamnă mare lucru.
Cristian Hatu

În ceea ce privește migrația, Ministerul de Externe a cerut date de la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare în Europa. Acesta constată, de pildă, că diaspora românească este a cincea ce mai numeroasă din lume, cu peste 17% din populația născută în România trăind în state membre OECD.

Mai mult, jumătate dintre românii cu studii superioare plecați din țară au locuri de muncă gândite pentru muncitori necalificați, conform raportului citat.

Dar asta nu e tot

„Sunt mulți elevi buni și foarte buni care, când termină liceul, se duc la studii în străinătate. Iar acesta este un indicator care trebuie să ne pună pe gânduri apropo de cum este perceput sistemul universitar de la noi”, subliniază Cristian Hatu.

Președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale face referire la universitățile românești despre care, „se vede o descreștere de la un an la altul în ranking-urile internaționale”. Hatu lucrează cu precădere cu profesori, elevi și părinți de copii din sistemul preuniversitar, iar tendința pe care o observă este că „părinții se uită la ce nivel sunt universitățile din România. Fac comparații, iar balanța se înclină semnificativ către opțiunea de studii în străinătate”.

E un premiu dacă ai învățământ superior, indiferent unde-l faci și cât de prost îl faci.
Mircea Miclea

În anul 2019, doar două universități românești se găseau în Academic Ranking of World Universities, cunoscut și ca „Topul Shanghai”. Universitatea Babeș-Bolyai se clasează pe poziția 701-800, iar Universitatea București, pe 901-1000.

Fostul ministru al educației, Mircea Miclea, explică într-un interviu pentru Europa Liberă că „boala universităților românești a început în anii ’90, când au optat pentru o dezvoltare extensivă, în loc de una intensivă. (...) Au înființat cu duiumul secții noi, ieșeau să se mândrească cu secțiile nou-înființate, dar nu conta dacă au personal sau laboratoare pentru a le înființa. Ceea ce lipsește universităților românești este concentrarea pe punctele tari.”

Comparație cu o țară dezvoltată

În același „Top Shanghai”, în anul 2019, Germania avea 51 de universități – între acestea doar cinci sunt cotate fie pe aceeași poziție, fie mai jos decât Babeș-Bolyai.

Cu toate acestea, date de la Institutul Federal de Statistică arată următoarele (date la nivelul anului 2017):

  • 31,9% din totalul populației germane în gospodării private are diplomă de bacalaureat;
  • 47,5% din populația germană a absolvit o ucenicie sau învățământ profesional dual;
  • 2,2% din populație termină facultatea cu diplomă de bachelor (primii 3 ani de studiu);
  • 1,4% au diplomă de master (sistemul 3+2 ani de studiu);
  • 12,9% au diplomă de licență;
  • 1,2% au titlu de doctor.
A munci nu e privit prea bine la noi. Noi avem nevoie de galoane, de ceva sclipitor.
Cristian Hatu

În același an 2017, România se lăuda cu o rată de promovare la bacalaureat de 71,4% în prima sesiune, înainte de contestații, însă datele oficiale nu iau în calcul rata de absolvire a bacalaureatului în comparație cu numărul total al tinerilor de 18 ani. Anul acesta, de pildă, din generația celor de 18 ani, mai puțini de 40% au ajuns să dea și să ia bacalaureatul. O parte importantă s-au pierdut pe drum.

Tot în 2017, conform Eurostat, 25,6% din populația tânără adultă din România avea studii superioare.

Nevoia de „galoane”

România are cu aproape zece puncte procentuale mai mulți absolvenți de învățământ preuniversitar decât Germania, arată o comparație între datele de la recensământul din 2013, din România, și cifrele de la Statistica germană. Comparația ia în calcul datele privind bacalaureatul german, având în vedere ponderea extrem de scăzută a învățământului profesional din România în această statistică.

„Parcă este nevoia de a demonstra că, uite, ai intrat și tu într-o altă ligă. Dacă vă uitați ce amploare are plagiatul la noi sau ce se întâmplă cu diplomele false de studii... Sunt miniștri ai educației care, înainte să fie numiți, au fost descoperiți cu probleme de integritate. Și multe persoane care s-au dus către facultăți private, deși acestea erau foarte slabe”, explică Cristian Hatu, în interviul acordat Europei Libere.

Indiferent de calitatea universității însă, corelarea dintre studii și potențialul de dezvoltare al României, repsectiv nevoile pieței muncii, este cel puțin insuficientă.

„Lipsind un proiect serios de țară, despre ce ramuri vrem să dezvoltăm, le este foarte greu universităților să gândească strategic și să se plieze pe acest model și să producă forță de muncă pe termen lung. În al doilea rând însă, universitățile au un fel de autosuficiență. Interesele universitarilor, deseori, prevalează asupra intereselor sociale. Se dezvoltă specializări care aduc norme în plus profesorilor, chiar dacă ele nu au niciun fel de trecere pe piața muncii”, afirmă Mircea Miclea.

Înainte de facultate...

Universitățile au încercat să se dezvolte după modelul societății multilateral dezvoltate.
Mircea Miclea

Între timp, învățământul profesional, care în Germania acoperă aproape jumătate din populație, are în continuare, în România, o imagine foarte proastă. Și asta în condițiile în care România are un deficit acut de forță de muncă.

În 2018, Guvernul României suplimenta cu 8.000 contingentul de muncitori admiși din țări non UE-SEE. La acel moment, peste 17.000 de lucrători extra comunitari erau angajați în România, conform datelor de la Inspectoratul General pentru Imigrări. Iar conform cifrelor de la Ministerul Muncii, peste 31.000 de locuri de muncă vacante fuseseră scoase la concurs în mod repetat și neocupate de forța de muncă locală, relata PRO TV.

„Componenta de orientare școlară și profesională din învățământul gimnazial și liceal este foarte slab dezvoltată. Oamenii trebuie să înțeleagă că (...) un instalator foarte bun e mai respectat și mai bine plătit decât un medic foarte prost. Dar ar trebui și la nivel de stat să nu mai stimulăm plata în plus la salariu pentru simplul fapt că ai făcut un studiu, chiar dacă performanțele tale sunt lamentabile”, conchide Mircea Miclea, fost ministru al educației.

Facebook Forum

Multimedia

Bădălău: Îmi cer scuze!
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:01:07 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG