Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) îi vizează în special pe cei care vând produse pe internet, însă care nu declară veniturile.
Vânzările online nefiscalizate sunt doar o parte - una importantă - a evaziunii fiscale ce poate fi imputată persoanelor fizice, despre care ANAF crede că produc anual pagube de miliarde de lei bugetului țării.
Nu e vorba însă doar de reaua-voință a contribuabililor, ci și de modul ineficient în care statul colectează de la cetățeni taxele și impozitele.
Ce se ascunde dincolo de incapacitatea statului român de a aduna toți banii din impozite și de ce nu își plătesc unii contribuabili dările?
Trebuie să îți permiți să fii corect din punct de vedere fiscal.
Liviu este freelancer în media și publicitate și își vinde serviciile pe mai multe platforme de muncă online din România, UE, dar și din țări non-UE.
El a vorbit cu reporterul Europa Liberă, dar a dorit ca identitatea să îi rămână ascunsă.
Bărbatul susține că nivelul actual de taxare a activităților individuale în România e foarte ridicat, în condițiile în care situația economică este și așa dificilă. Bărbatul afirmă că, dacă și-ar plăti toate taxele, nu ar mai avea suficienți bani rămași pentru cheltuielile de bază.
„Mănânci o pâine mică, din care oricum nu te saturi. Apoi vine ANAF și spune că pentru fiecare din pâinile pe care le-ai mâncat trebuie să îi dai înapoi câte trei felii. Și asta trebuie să faci și pentru pâinile mici pe care urmează să le mănânci”, descrie Liviu situația.
Freelancer-ul susține că neplata taxelor nu este o bucurie pentru nimeni și vine cu o soluție: s-ar conforma mai ușor dacă Fiscul i-ar oferi posibilități de reeșalonare a datoriilor.
Extras din Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal
„Orice venituri constatate de organele fiscale, în condițiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost identificată se impun cu o cotă de 16% aplicată asupra bazei impozabile ajustate.”
Această „mică evaziune”, cu scop de supraviețuire, este identificată de consultantul fiscal Adrian Bența ca fiind o cauză importantă pentru care mulți români nu își plătesc taxele din proprie inițiativă.
„Omul se gândește, «dacă plătesc taxele, eu cu ce rămân?». Din păcate, vrem nu vrem, această mică evaziune asigură hrană pentru mulți cetățeni.”
Adrian Bența indică și alte două cauze mari pentru care românii nu se conformează la plata taxelor:
„Contribuabilii nu cunosc că anumite activități produc venituri impozabile. Nici autoritățile fiscale nu au informat publicul: «Cetățene, dacă tu cumperi ceva din China cu 2 lei și îl revinzi pe un site din România cu 3 lei, faci o activitate economică, și atunci trebuie să plătești taxe».”
„Omul se gândește, «dacă plătesc taxele, eu cu ce rămân?»
Există și categoria celor care așteaptă să fie „prinși” de Fisc, spune Adrian Bența: „Eu sunt prea mic ca să mă bage cineva în seamă, îmi văd de treaba mea, știu că o să vină fiscul la un moment dat. Când o să vină, o să le dau ce e de plată.”
Lipsa de comunicare a ANAF și schimbările frecvente de legislație explică, de asemenea, de ce foarte mulți români nu își plătesc taxele din propria inițiativă, spune Angela Roșca, Managing Partner la Taxhouse:
„Vă dau exemplu veniturile din chirii. Ba trebuie să depunem contractul, ba nu trebuie. Acum iarăși trebuie să îl depunem, după câțiva ani când nu a trebuit. Dar trebuie să îl depunem cu formular. Înainte nu era formular... Toate aceste lucruri au un impact: lumea nu mai depune declarațiile, pur și simplu.”
E și o problemă de sistem, adaugă Angela Roșca, care e de părere că plata impozitelor ar trebui să fie o experiență „plăcută:
„Oamenii trebuie să înțeleagă de ce îi dau bani [statului]. Statul trebuie să transparentizeze mai bine ce face cu banii, să arate cum se întorc aceștia la populație și nu se duc, că tot e subiectul zilei, în pensii speciale. Atunci și oamenii ar fi mai interesați să plătească.”
ANAF: 700.000 de români au „risc fiscal”
În perioada 2017 – 2021, potrivit estimărilor ANAF transmise Europa Liberă, în România au fost identificați peste 700.000 de cetățeni cu „risc fiscal”, contribuabili despre care ANAF crede că au câștigat mai mult decât au declarat.
Potrivit ANAF, veniturile nedeclarate sunt de aproape 67 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna datorii totale de plătit la stat de aproape 11 miliarde de lei (peste 2 miliarde de euro).
Magazinul de la colț, piața, meditațiile
„Mica evaziune este magazinul de la colț care nu dă bon fiscal, sau magazinul de la țară unde se vinde pe caiet”, spune consultantul fiscal Adrian Bența.
„Problema e că persoana care face această evaziune se află probabil în situația de a nu avea suficienți bani cât să fiscalizeze, nu se îmbogățește”.
În plus, Angela Roșca de la Taxhouse, spune că, în categoria celor cu risc ridicat de neplată a impozitelor sunt și micii producători agricoli sau vânzători în piață. Aici însă veniturile sunt atât de mici încât, probabil, statul tolerează o anumită stare de neconformare fiscală constată Angela Roșca.
„Pe urmă vin chiriile. Sunt oameni care au o proprietate pe care o închiriază și nu declară. Mai sunt și profesorii care dau meditații. Ei de fapt fac o activitate independentă, pentru care trebuie să plătească taxe. Unii profesori fac venituri chiar foarte mari din meditații”, adaugă Angela Roșca.
Soluții: comunicare mai bună, simplificare și digitalizare
Specialiștii consultați de Europa Liberă sunt de părere că educația financiară generală, dar și modul în care ANAF vorbește cu contribuabilul, joacă un rol important în conformarea fiscală a persoanelor fizice. Acestea sunt însă măsuri cu efect pe termen lung. Ce e de făcut pe termen mai scurt?
„Părerea mea e că ar trebui să fie un nou program de amnistie fiscală, astfel încât să dai dreptul tuturor să își plătească datoriile într-un anumit termen. Să se poată face o reeșalonare a datoriilor astfel încât omul să continue să câștige bani, să își plătească datoriile din urmă și cele curente și să trăiască în continuare”, spune Adrian Bența.
Cum vrea ANAF să stimuleze contribuabilii să își plătească datoriile
În 6 aprilie 2023 a fost publicată în Monitorul Oficial procedura ANAF de notificare a contribuabilului privind conformarea la plata datoriilor.
„Practic, daca ANAF consideră, conform analizei de risc interne, că sunt anumite riscuri fiscale, poate notifica lunar, trimestrial, semestrial sau anual un contribuabil. ANAF îl invită pe contribuabil să își reanalizeze singur situația fiscală și, eventual, să își corecteze declarațiile fiscale”, explică Nadia Oanea, consultant fiscal și expert contabil.
Termenul de conformare este de 30 de zile, iar contribuabilul are opțiunea (nu și obligația) să informeze ANAF despre concluzia lui în urma analizării propriei situații fiscale. De asemenea, contribuabilul poate să explice organului fiscal motivele pentru care consideră că a declarat corect veniturile și nu se încadrează în categoria de risc. Important, în aceasta perioadă nu se inițiază control fiscal.
Nadia Oanea recomandă contribuabililor să își facă această analiză fiscală „deoarece va arăta buna credință a contribuabilului și va ușura o mai bună comunicare între contribuabil și fisc. Sigur, costul conformării crește pentru contribuabil, însă beneficiul este acela al clarificării neconcordanțelor și a indiciilor de risc. ”
De cealaltă parte, Angela Roșca e de părere că românii și-ar plăti în mai mare măsura taxele daca birocrația nu ar fi atât de greoaie și mereu schimbătoare:
„Modul de gândire al procedurilor pornește de la ideea «să nu ne scape nimic, să avem totul la dosar» și asta pune cetățeanul pe drumuri. Trebuie simplificat. Sperăm că digitalizarea va aduce acolo.”
